Probleme Actuale ale Migrației

Analizând fenomenul migraţiei, putem observa că acest fenomen a existat din totdeauna, dar în diverse forme, ca de exemplu: invaziile, colonizările şi cruciadele, sub forma atracţiei exercitate de regiunile mai bogate asupra populaţiilor mai sărace.

În zilele noaste, acest fenomen se petrece în mare parte, tot din nevoia populaţiilor sărace de a-şi îmbunătăţi condiţia de viaţă, dar trebuie avut în vedere faptul că migraţia reprezintă un risc în producerea unor crize la nivel local, comunitar, statal, continental, global, care ar putea influenţa în mod negativ ordinea socială. Se poate observa nemulţumirea comunităţilor din afara ţării, asupra faptului că există foarte mulţi români pe teritoriu ţării lor, iar aceştia reprezintă pentru ei o reală ameninţare, întrucât sunt priviţi ca fiind hoţi care tulbură ordinea socială.

Conceptul de migraţie este definit ca fiind ,,procesul de deplasare a persoanelor dintr-o localitate în alta, dintr-o ţară în alta, acompaniată cu schimbarea domiciliului” Când vorbim despre migraţie, avem în vedere dimensiuni cum sunt cea economică, cea socială, politică, formativă şi culturală, turistică etc.

Conceptul de migraţie se particularizează în alte două subconcepte complementare; cel de emigrant şi de imigrant.

Emigrarea reprezintă ,,o formă de mişcare migratorie cu caracter definitiv care presupune obligatoriu schimbarea reşedinţeidomiciliului şi opţional renunţarea la cetăţenie”

Imigrarea ,,presupune plecarea definitivă din ţara de origine sau de rezidenţă”.

La sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, alături de migraţia definitivă, apare şi se dezvoltă o formă mai nouă de migraţie – migraţia temporară pentru muncă sau studii.

Migraţia temporară poate fi pe termen scurt sau pe termen lung.

Migraţia pe termen scurt reprezintă deplasarea persoanelor într-o ţară străină pe o perioadă de cel puţin trei luni, dar nu mai mult de un an.

În contextual prezentat, conceptul de migraţie (pe termen lung), ar reprezintă cazul de ,,persoane care se deplasează într-o ţară, alta decât cea proprie, pe o perioadă de cel puţin un an, astfel încât ţara de destinaţie devine în mod efectiv pentru acestea noua ţară de reşedinţă. Din punct de vedere al ţării de plecare, persoana respectivă va fi emigrant pe termen lung, iar din punct de vedere al ţării de sosire, persoana va fi imigrant pe termen lung.”

La nivelul ţării noastre există numeroase cazuri de români care emigrează pe termen lung sau pe termen scurt, pentru a munci, spre a-şi îmbunătăţi nivelul veniturilor. Cu banii câştigaţi se reîntorc în ţară şi investesc ce au câştigat în familie şi gospodărie.

Migraţia temporară pentru muncă se realizează în baza acordurilor bilaterale dintre Statul Român şi alte state. Această formă se derulează prin Oficiul pentru Migrarea Forţei de Muncă (OMFM).

Migrarea pentru muncă se derulează şi prin firme specializate acreditate de MMSSF, firme care fac servicii de recrutare şi de mediere a angajării şi încheierii contractelor de muncă în străinătate. Această formă de migraţie se realizează şi într-un mod ilegal.

Românii care au decis să migreze, în mare parte reprezintă pătura de populaţie săracă, care nu reuşeşte la noi în ţară să-şi acopere necesităţile elementare de viaţă. Din acest motiv, soluţia găsită de către o parte a populaţiei sărace, pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii o reprezintă găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa externă a forţei de muncă.

În anul 2006 s-a emis Ordinul 219/ 15.06.2006, privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate.

Prevederile acestui ordin se aplică copilului lipsit de grija ambilor părinţi în situaţia în care aceştia sunt plecaţi la muncă în străinătate, părintelui în cazul familiilor monoparentale, precum si copilului lipsit de grija părintelui care are obligaţia creşterii şi