Probleme ale Penitenciarelor Romanesti

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Probleme ale Penitenciarelor Romanesti.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Consideraţii generale

Sistemul penitenciar din România cuprinde 45 de unităţi : 35 de penitenciare, 6 închisori - spital şi 4 unităţi de reeducare pentru tineri. Numărul de locuri este de 38.606, dintre care doar circa o treime au fost modernizate şi corespund unor standarde minimale în domeniu.

La prima vedere, pentru mulţi români standardele din penitenciare sunt de invidiat : alocaţia pentru hrana deţinuţilor este de 32 lei/zi, în condiţiile în care cea pentru un soldat este de 1.8 lei/zi, cea pentru bolnavii psihic, de TBC, diabetici sau neoplazici este de circa 7-8 lei/zi. Pe lângă masă, deţinuţii sunt obligaţi la un duş zilnic. În plus, există şi penitenciare în care nu lipsesc din celule televizoarele cu conexiune la cablu TV.

Cine îi invidiază însă pe deţinuţi ar trebui să se informeze mai atent asupra problemelor încă grave de detenţie sau asupra încălcărilor de drepturi care adesea sunt inumane şi justificate mai ales prin lipsa resurselor financiare : lipsa de spaţiu, condiţiile precare de locuit, suprapopularea şi lipsa unei strategii clare de reabilitare a deţinuţilor dupa ieşirea din închisoare .

Penitenciarele din Romania nu s-au integrat în Uniunea Europeană, deoarece, spun specialiştii, niciunul nu îndeplineşte condiţiile impuse. La fel ca şi în anii trecuţi, şi în 2007, cele 45 de închisori se confruntă cu suprapopularea, lipsa de igienă şi personalul insuficient. Chiar dacă în fiecare an se fac investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, puşcăriile din România nu se ridică încă la standardele europene .

Există un număr de penitenciare care sunt aproape de respectarea standardelor, există penitenciare modernizate, există şi penitenciare care nu arată foarte bine. Numărul deţinuţilor s-a redus în ultimii trei ani cu aproape 10.000 de arestaţi, doar prin aplicarea unor noi politici de executare a pedepselor. Dar şi numărul angajaţilor din sistemul penitenciar scade în fiecare an cu 5%. Într-o ierarhie raportată la condiţiile de detenţie şi numărul de deţinuţi, printre cele cotate bine sunt penitenciarele Gherla, Arad, Giurgiu, Craiova şi Tulcea. La polul opus se află însă Jilava, Vaslui, Baia Mare, Tichilesti şi Poarta Alba.

Totuşi există şi un punct de vedere pozitiv. In ultimii ani, penitenciarele din Romania au devenit unele dintre cele mai sigure din Europa . În anul 2006, din penitenciarele româneşti au evadat 4 deţinuti, în timp ce din sistemele penitenciare din ţările europene - comparabile ca număr de deţinuti cu ţara noastră - au evadat 38 de condamnaţi din penitenciarele franceze, 22 din Anglia, 8 din Spania, 65 din Danemarca, 28 din Finlanda, 34 din Austria şi 29 din Macedonia.

În privinţa părăsirii locurilor de muncă, unde o parte din deţinuti îşi ispăşesc pedeapsa, în România s-au înregistrat, în perioada 2001-2006, 27 de astfel de incidente, în timp ce doar în anul 2002, în Franţa s-au consemnat 172 de evenimente, în Anglia 1.044, în Spania 34, în Danemarca 625, în Finlanda 395, în Macedonia 121 .

Referitor la gradul de ocupare a penitenciarelor în 2006, România a cunoscut unul din cele mai ridicate procente de suprapopulare - 139,1 %, în condiţiile în care în Franţa gradul de ocupare era de 111,5 %, în Anglia de 111,1 %, în Spania de 112,5 %, în Danemarca de 94,3 %, în Finlanda de 106,8 %, în Norvegia de 90,9 %, în Macedonia de 56,1 %. Aceste comparaţii capătă o şi mai mare relevanţă în contextul în care analiza are în vedere arhitectura şi uzura fizică a clădirilor ce adăpostesc penitenciare, mijloacele şi dotările materiale necesare asi-gurării unei custodii sigure, resursele financiare şi de personal insuficiente.

În concluzie, evaluarea comparativă a datelor statistice semnificative pentru Consiliul Europei relevă că sistemul penitenciar românesc este “unul dintre cele mai performante sisteme europene pe linia siguranţei deţinerii, ordinii publice şi a prevenirii evenimentelor negative comise de deţinuti”, în contextul în care dispune de mijloace material-financiare şi resurse umane modeste.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki

APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) a fost înfiinţată în 1990 cu scopul generos, dar extrem de vast, al promovării şi protejării drepturilor omului. Treptat, asociaţia şi-a stabilit priorităţile şi şi-a concentrat activitatea asupra unor drepturi şi libertăţi civile, în concordanţă cu standardele europene bazate pe Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe Convenţia pentru prevenirea torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane şi degradante şi pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului .

Fisiere in arhiva (1):

  • Probleme ale Penitenciarelor Romanesti.doc