Purtarea Abuzivă

Capitolul I

Aspecte generale şi comune ale infracţiunilor de serviciu

sau ȋn legătură cu serviciul

Autorii Codului Penal de la 1969, prin folosirea consecventă a criteriului

adoptat de sistematizare a parţii speciale a Codului penal, au cuprins în Titlul

VI al părţii speciale, infracţiunile care aduc atingere unor activitaţi de interes

public sau altor infracţiuni reglementate de lege.

Caracteristic infracţiunilor incluse în conţinutul acestui titlu este faptul că

prin săvârşirea lor se vatămă relaţii sociale de aceeaşi natură, adică relaţii care

se constituie şi se dezvoltă în jurul unor valori importante pentru societate cum

sunt: buna desfăşurare a activitaţii instituţiilor publice sau de interes public,

înfăptuirea justiţiei, siguranţa circulaţiei pe căile ferate, regimul stabilit pentru

unele activităţi reglementate de lege. Acest element comun şi fundamental

uneşte toate aceste numeroase şi variate infracţiuni justificând tratarea lor

unitară în cadrul aceluiaşi titlu al părţii speciale .

Infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul sunt prevăzute în primul

Capitol al Titlului VI („Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de

interes public sau altor activităţi reglementate de lege”) din Codul penal,

partea specială, intitulat „Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul”.

Aceste infracţiuni după cum arată denumirea lor, aduc atingere unor

activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege. Aceste

infracţiuni, deşi sunt numeroase şi de o mare varietate, au fost totuşi

incluse constând în aceea că, prin săvârşirea lor, se aduce atingerea unor relaţii

sociale de aceeaşi natură, relaţii care privesc activitatea de serviciu sau

regimul stabilit pentru anumite activităţi reglementate de lege .

La adoptarea Codului penal au fost incriminate în cadrul acestei grupe

următoarele fapte: abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor; abuzul în

serviciu prin îngradirea unor drepturi; abuzul în serviciu contra intereselor

obşteşti; neglijenţa în serviciu; purtarea abuzivă; divulgarea unor secrete

privind interesele obşteşti; neglijenţa în păstrarea secretului de stat; luarea de mită;

darea de mită; traficul de influenţă; primirea de foloase necuvenite.

Ceea ce caracterizează ,ȋn principal ,infracţiunile de serviciu sau ȋn legătură cu

serviciul este valoarea socială apărată şi anume: bunul mers al activitaţii organelor

sau instituţiilor de stat sau publice şi,implicit ,apărarea intereselor legale ale

persoanelor particulare .

Capitolul II

Purtarea abuzivă

2.1 Conţinut legal şi caracterizare

Purtarea abuzivă este incriminată ȋn art. 250 C. pen., ȋntr-o variantă tip şi

patru variante agravante.

Varianta tip (art.250, alin.1 C.pen.) constă ȋn ȋntrebuinţarea de expresii

jignitoare faţă de o persoană , de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor

de serviciu.

Prima variantă agravantă (art.250, alin.2 C.pen.) constă ȋn ameninţarea

săvârşită de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

A doua variantă agravantă (art.250, alin.3 C.pen.) constă ȋn lovirea sau alte

acte de violenţă săvârşite ȋn aceleaşi condiţii ca si ȋn cadrul variantei tip.

A treia variantă agravantă (art.250 alin.4 C.pen.) există ȋn cazul comiterii

infracţiunii de vătămare corporală de către un funcţionar public ȋn exerciţiul

atribuţiilor de serviciu.

A patra variantă agravantă (art.250 alin.5 C.pen.), vătămarea corporală gravă

săvârşită de către un funcţionar public ȋn exerciţiul atribuţiilor de serviciu.