Raportul de Drept Administrativ

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Raportul de Drept Administrativ.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bercu Ana Maria

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

I. Nasterea raportului de drept administrativ 2
II. Subiectele raporturilor de drept administrativ 3
III. Obiectul raportului de drept administrativ 4
IV. Conţinutul raporturilor de drept administrativ 4
V. Modificarea raportului de drept administrativ 6
VI. Caracterele raportului de drept administrativ 6
VII. Stingerea raportului de drept administrativ 7
Bibliografie 8

Extras din document

Raporturile de drept administrativ reprezintă relaţiile sociale care au fost reglementate, direct sau indirect, adică prin intervenţia unor fapte juridice, de către normele dreptului administrativ.

Cu alte cuvinte, raporturile de drept administrativ sunt relaţii sociale ce se formează, în principal, în legătură cu organizarea şi exercitarea competenţei organelor administraţiei publice, relaţii sociale ce sunt supuse reglementărilor dreptului administrativ.

Într-o altă formulare, raportul juridic administrativ a fost definit ca acel raport social reglementat de normele dreptului administrativ care intervine în cadrul şi pentru realizarea funcţiei executive a statului.

Ca orice raport juridic, cel administrativ, are la baza apariţiei sale trei premise:

a) existenţa unei norme juridice aplicabile – care reglementează anumite segmente ale activităţii administraţiei publice;

b) existenţa subiectelor de drept;

c) faptul administrativ.

I. Naşterea raportului de drept administrativ

Raporturile juridice în general au o dialectică proprie, în sensul că ele se nasc, se modifică şi încetează în timp şi spaţiu in condiţii determinate.

Naşterea raportului de drept administrativ este posibilă din iniţiativa unui subiect care aparţine sistemului administraţiei publice, sau a unui subiect din afara acestuia. Important de reţinut este faptul că, indiferent de iniţiator, pentru naşterea unui raport specific dreptului administrativ este necesară apariţia unei relaţii sociale care aparţine administraţiei publice.

În opinia altor autori se acceptă teza naşterii raporturilor juridice ca urmare a faptei unei persoane fizice/ juridice (de pildă, incălcarea legii). Numai acest criteriu (încălcarea legii) nu este suficient pentru caracterizarea raportului juridic ca fiind de drept administrativ.

Raporturile de drept administrativ au drept mijloc de declanşare:

a) actul juridic

- normativ, izvor de drepturi şi obligaţii obiective/ subiective, rezultă că unele raporturi iau naştere în temeiul legii fără a fi necesară intervenţia unui fapt juridic administrativ;

- individual, izvor de drepturi şi obligaţii subiective în baza cărora iau naştere raporturi în cele mai multe cazuri şi ca rezultat al unui fapt juridic administrativ.

b) faptul juridic material

- faptele comisive sunt caracterizate prin efectele juridice pe care le produc, consecinţe ale îndeplinirii uneia sau mai multor acţiuni;

- faptele omisive constau în abţinerea de la săvârşirea anumitor acţiuni a căror îndeplinire este prevăzută în mod obligatoriu de lege;

- faptele comis- omisive produc efecte juridice atât ca urmare a unei acţiuni cât şi a unei omisiuni.

c) operaţiile materiale tehnice sunt acele operaţii din procedura de elaborare sau de executare a unor acte administrative cât şi cele care nu intervin în această procedură. Acestea nu sunt producătoare de efecte juridice prin ele însele şi deci nu sunt generatoare de raporturi juridice.

Ca orice raport juridic, raportul de drept administrativ trebuie să aibă cel puţin două subiecte, un obiect şi un conţinut.

II. Subiectele raporturilor de drept administrativ

Subiectele raportului de drept administrativ care se află in interiorul sistemului administraţiei publice sunt de regulă în relaţii de supraordonare-subordonare (de exemplu, ministerul este supraordonat unui seviciu public de specialitate descentralizat in teritoriu). Subiectele de drept administrativ acţionează în virtutea autorităţii de care se bucură, a prerogativelor de putere, care le dau dreptul de a dispune asupra subiectului subordonat. În cazul în care unul dintre subiecte este o autoritate de stat, iar cealaltă parte o persoană fizică/ juridică din afara sistemului administraţiei publice, atunci se pot naşte raporturi juridice de colaborare sau cooperare (nu numai de subordonare).

Referindu-ne la subiectele raportului de drept administrativ, întotdeauna cel puţin unul este o autoritate a administraţiei publice.

Un raport de drept administrativ se poate stabili între:

- două autorităţi ale administraţiei publice – raporturi stabilite de exemplu între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei;

- o autoritate a administraţiei publice şi o altă autoritate publică (in ceea ce priveşte natura juridică a raporturilor dintre Parlament si autorităţile administraţiei publice, suntem de părere că acestea, de regulă, sunt raporturi de drept constituţional) – raporturi stabilite de exemplu în Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti;

- o autoritate a administraţiei publice şi un organism non-guvernamental –spre exemplificare avem raporturi dezvoltate între Ministerul Justiţiei şi Asociaţia Magistraţilor;

Fisiere in arhiva (1):

  • Raportul de Drept Administrativ.doc

Alte informatii

Prezentat la obiectul Drept Administrativ, anul II, FEAA, specializarea Adm. publica.