Raportul Juridic

I Notiunea de raport juridic

Normele juridice au un rol modelator asupra conduitei umane.Dreptul are drept finalitate coordonarea si influentarea conduitei umane in sensul interesului general.Oamenii intra zilnic in relatii unii cu altii infaptuind raporturi juridice, fara ca de multe ori acestia sa constientizeze acest lucru.Normele juridice prevad doar anumite posibilitati, ipoteze, situatii generice care pentru a deveni realitate trebuie sa se concretizeze in raporturi juridice intre subiecti determinati, individualizati prin care acestia urmaresc realizarea unor interese proprii: indestularea unor trebuinte, coexistenta alaturi de alti indivizi,cooperarea lor.Pentru cei ce se afla sub incidenta normei juridice, gasesc in cuprinsul ei modelul comportamental care trebuie sa-l urmeze, fie ca li se impune o actiune, fie o abstentiune.Raportul juridic este un raport social,el stabilindu-se de fiecare data intre oameni.Orice raport juridic este si o relatie sociala dar nu orice relatie sociala este si un raport juridic.

Cea mai simpla definitie a raporturilor juridice este aceea potrivit careia raportul juridic este o relatie sociala reglementata de o anume norma juridica.

O definitie mai complexa a raporturilor juridice este ca o categorie a raporturilor sociale reglementate prin norme juridice a caror formare, modificare si desfiintare se produce, de regula, prin interventia unui fapt juridic si in cadrul carora partile apar ca titulare de drept si obligatii a caror realizare este asigurata, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.

II Premisele sau conditiile raporturilor juridice

Fara existenta unor anumite premise, anumite conditii obligatorii nu pot lua nastere, nu se poate desfasura raportul juridic.Aceste premise sau conditii sunt: norma juridica, subiectele de drept si faptele juridice.

Norma juridica reprezinta conditia fundamentala a nasterii unui raport juridic si este cea care determina aparitia acestuia.Ea nu poate fi aplicata decat in si prin raporturi juridice, motiv pentru care de cele mai multe ori, raporturile juridice au fost caficate ca norme juridice in actiune.Raporturile juridice iau nastere atunci cand sunt incalcate normele juridice.

III Trasaturile raporturilor juridice si definitia acestora

1. Caracterul social al raporturilor juridice

Raportul juridic are un caracter social, in sensul ca se stabileste de fiecare data numai intre oameni.Relatiile sociale se pot stabilii intre subiecti individuali sau intre persoane juridice.

2. Caracterul volitional al raporturilor juridice

Se refera la faptul ca el este un raport de vointa. In acest sens, se implica, pe de o parte, împrejurarea ca el este guvernat de vointa statala exprimata în norme juridice, iar pe de alta parte, de vointa subiectilor participanti la acest raport juridic. Caracterul dublu volitional al raporturilor juridice nu trebuie a fi confundat cu caracterul bilateral sau contractual al unor categorii de raporturi juridice concrete, în care apar parti cu interese contrare. Corelatia care se stabileste între vointa generala si cea individuala prezinta particularitati specifice raportate la ramura de drept în care acestea se infiinteaza.

3. Raportul juridic este un raport valoric deoarece prin el isi gasesc concretizarea valorile esentiale ale vietii care l-a generat.

4. Raportul juridic este un raport de suprastructura

El este prezent in toate domeniile vietii economice, politice, de familie etc.Ca raporturi de suprastructura , raporturile juridice se pot manifesta intr-un grad de independenta relativa fata de raporturile materiale, putand fiinta si ca o creatie a normei de drept.

5. Raporturile juridice au un caracter ideologic

Deoarece trec prin constiinta indivizilor, depind de vointa acestora si avand caracter ideologic ele tin de fapt de continutul de idei al suprastructurii sociale.

6. Raportul juridic este o categorie istorica, in sensul ca fiecare epoca istorica a generat raporturi juridice proprii, cu o fizionomie distincta, atat in ceea ce privesc subiectii, drepturile si obligatiile acestora cat si faptele evaluate din punct de vedere juridic, toate aceste elemente diferite putandu-se constata de la tara la tara cat si de la o etapa a dezvoltarii la alta.

Prin cele relatate mai sus putem concluziona ca raporturile juridice sunt raporturi sociale, volitionale, istorice - reglementate de norme juridice, in cadrul caror raporturi: subiectii se manifesta ca titulari de drepturi si obligatii si prin exercitatrea carora se realizeaza finalitatea normelor de drept.

IV Structura sau elementele raporturilor juridice

Structural raporturile juridice sant formate din: subiecte, continut si obiect.

1. Subiectele raporturilor juridice:

A) Notiuni generale:

Deoarece raportul juridic este o relatie sociala rezulta ca subiectele acestuia sunt indivizii umani luati in mod separat sau organizat, ca titulari de drepturi si obligatii in cadrul raportului la care participa.

Prin subiect de drept intelegem titularul unui drept, iar prin personalitate juridica, aptitudinea persoanei recunoscuta de dreptul obiectiv de a fi titular de activ sau pasiv de drepturi.Unele subiecte ale raporturilor juridice pot fi titulare de drepturi, altele de obligatii, ori se poate ca ambele parti sa fie titulare de drepturi si obligatii in mod corelativ.

B) Clasificarea subiectelor de drept sau a subiectelor raporturilor juridice se face dupa mai multe criterii:

- Dupa natura dreptului sau a obligatiei revenite titularului, distingem subiectul activ sau creditorul, titular al dreptului si subiectul pasiv sau debitorul, titular al obligatiei

- Dupa prezenta conditiilor necesare pentru realizarea unui anumit tip de raporturi juridice, distingem subiecte calificate si subiecte necalificate

- Dupa numarul subiectelor in functie de raportul juridic creat se distinge subiectul unic (individual) si subiectul colectiv