Relația societate civilă-prefect

Deşi organ unipersonal, aşa cum se întâmplă în cazul celor mai multe organe de acest fel, în practică, şi prefectul, pentru a-şi îndeplini atribuţiile, este încadrat într-o structură organizatorică, formată în cea mai mare parte din funcţionari publici, dotată cu mijloace materiale şi financiare, a cărei sarcină este să desfăşoare o activitate de pregătire a măsurilor luate de el sau să contribuie la punerea lor în executare, fără ca aceşti funcţionari să fie investiţi cu competenţa de a emite ei înşişi, pe cale unilaterală, acte obligatorii, în numele organului pe lângă care funcţionează.

Această structură organizatorică, formată dintr-un număr de servicii funcţionale, având în frunte pe prefect, căreia îi revine sarcina de a sta la dispoziţia prefectului, în vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin conform Constituţiei şi legii organice, formează instituţia prefecturii .

Prefectura nu poate fi concepută ca ceva separat de prefect. Ceea ce a determinat formarea, pe lângă prefect şi sub directa lui conducere, a unui colectiv de funcţionari, a fost o nevoie de ordin practic: aceea de a-i facilita îndeplinirea atribuţiilor. Procedându-se astfel nu s-a urmărit crearea unei instituţii noi, distinctă de cea consacrată de Constituţie, ci doar să se prevadă o armătură organizatorică chemată să asigure buna desfăşurare a activităţii prefectului.

Acest aparat are sarcina de a asigura îndeplinirea atribuţiilor prefectului având ca obiect controlul actelor autorităţilor publice locale, precum şi coordonarea serviciilor publice desconcentrate ale administraţiei publice centrale.

Apreciem prefectura ca fiind o instituţie publică, iar prefectul organ al acesteia, prin care se manifestă autoritatea publică.

Prefecturile sunt instituţii publice, conduse de prefecţi. Organizarea şi rolul prefecturilor se dezvoltă pornind de la un personaj central, situat la confluenţa acţiunii politice cu cea administrativă – prefectul.

Acesta conduce serviciile prefecturii, alcătuite din funcţionari de carieră, ce acţionează pentru organizarea executării şi executarea în concret a legii în realizarea competenţelor prefectului, competenţe date pentru îndeplinirea unor sarcini ale sistemului administraţiei publice.

Prefectura reprezintă o componentă a administraţiei statale, desconcentrată în circumscripţia administrativ-teritorială a statului cu gradul cel mai mare de extensie - judeţul.

În judeţele cu suprafaţa întinsă, cu localităţi amplasate la mari distanţe de reşedinţa judeţului, prefectul poate organiza oficii prefecturale, care funcţionează în subordinea sa directă.

Oficiile prefecturale asigură îndeplinirea atribuţiilor specifice aparatului tehnic de specialitate al prefecturii în localităţile situate în zona teritorială aferentă. Modul de organizare a oficiului şi nominalizarea localităţilor arondate acestuia se stabilesc prin ordin al prefectului. Conducerea oficiului prefectural este asigurată de un subprefect.

Conducerea operativă a aparatului tehnic de specialitate al prefecturii se exercită de către un secretar general având studii superioare, juridice sau administrative.