Resocializarea Penitenciara si Postpenitenciara a Persoanelor Supuse Pedepsei cu Inchisoare

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Resocializarea Penitenciara si Postpenitenciara a Persoanelor Supuse Pedepsei cu Inchisoare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 39 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

A PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE
1. DOCTRINA PRIVIND RESOCIALIZAREA PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI
CU ÎNCHISOARE
1.1 Materia de resocializare a persoanelor supuse pedepsei cu închisoare în contextul cercetărilor actuale
1.2 Determinări conceptuale privind resocializarea persoanelor supuse pedepsei cu închisoare.
2. CONSIDERAŢIUNI GENERALE PRIVIND RESOCIALIZAREA PERSOANELOR
SUPUSE PEDEPSEI CU ÎNCHISOARE
2.1 Principiile, etapele şi subetapele procesului de resocializare a persoanelor supuse pedepsei
cu închisoare
2.2 Istoricul reglementării juridice a resocializării persoanelor supuse pedepsei cu închisoare în Republica Moldova
2.3 Studiu comparat privind resocializarea persoanelor supuse pedepsei cu închisoare
3.PROBLEME PRIVIND REALIZAREA MĂSURILOR DE RESOCIALIZARE
PENITENCIARĂ A CONDAMNAŢILOR
3.1 Aplicarea principalelor mijloace de corijare a condamnaţilor în scopul resocializãrii lor
3.2 Aspecte psihologice ale resocializãrii condamnaţilor
3.3 Subcultura penitenciarã şi influenţa ei asupra resocializãrii condamnaţilor
3.4 Direcţiile de activitate ale asistentului social în instituţiile penitenciare
3.5 Particularitãţile pregãtirii pentru liberare a condamnaţilor
4. ASIGURAREA PROCESULUI DE RESOCIALIZARE A PERSOANELOR
LIBERATE DIN DETENŢIE
4.1 Statutul juridic al persoanelor liberate din detenţie în contextul resocializării lor
4.2 Probleme organizatorico-juridice ale adaptării sociale a persoanelor liberate din detenţie
4.3 Implicarea elementelor sociale relevante în procesul de resocializare postpenitenciară
4.4 Reglementarea juridică a profilaxiei infracţiunilor în rîndul persoanelor liberate din detenţie

Extras din document

Introducere

Printre multiplele probleme ale societăţii contemporane una din cele mai dificile, care necesită o atenţie deosebită a cercetătorilor şi practicienilor, este resocializarea cetăţenilor, care au comis fapte infracţionale. Starea criminalităţii recidive în Republica Moldova, chiar şi în condiţiile diminuării unor indicatori statistici ai ei, trezeşte o anumită îngrijorare. Cea mai sumară analiză a criminalităţii existente ne convinge de faptul că cauzele fenomenului dat nu sînt legate doar de existenţa unui mecanism insuficient ajustat al reglementării juridice sau al unei activităţi nesatisfăcătoare ale organelor de drept. Soluţionarea acestei probleme este organic legată de combaterea şi prevenirea criminalităţii în ansamblu. Ţinînd cont de aceasta o sarcină de bază şi actuală a organelor de stat este elaborarea unor măsuri eficiente, în măsură să asigure o luptă categorică cu criminalitatea în general şi cu criminalitatea recidivă în particular. În acest context o importanţă deosebită o are problema resocializării persoanelor care îşi ispăşesc sau şi-au ispăşit pedeapsa privativă de libertate în instituţiile penitenciare. Anume resocializarea condamnaţilor la pedeapsa cu închisoare serveşte drept criteriu de bază al aprecierii eficacităţii lucrului instituţiilor care pun în executare pedepsele. Problema generală a resocializării are şi o importanţă de sinestătătoare. Sporirea cantitativă a numărului indivizilor desocializaţi se poate răsfrînge într-o transformare calitativă în rezultatul căreia poate fi posibilă creşterea tempourilor diferenţierii sociale, iar aceasta ameninţă cu apariţia unui număr mare de persoane tentate să intre în conflict cu legea. Statul îşi face un deserviciu cheltuind sume mari pentru cercetarea noilor infracţiuni, desfăşurarea proceselor de judecată, etaparea condamnaţilor şi deţinerea lor în penitenciare termene de lungă durată în loc de a petrece unele măsuri de mare anvergură în vederea adaptării lor sociale prevenind astfel recidiva în rîndul acestora. Astfel, doar pentru întreţinerea sistemului penitenciar în anul 2009, din bugetul de stat al Republicii Moldova au fost alocate 237 mln.457,78 mii lei.Necesitatea de a cheltui mijloace considerabile pentru deţinerea condamnaţilor în penitenciare limitează posibilităţile statului de a realiza programe privind prevenirea criminalităţii şi resocializarea condamnaţilor. În aceste condiţii indicii statistici relevă faptul că din numărul total de condamnaţi 53,25% au comis recidivă. Persoanele liberate se reîntorc în societate purtînd cu ei experienţa căpătată în detenţie. În cele mai dese cazuri aceasta este negativă, de aceea statul este cointeresat ca persoana anterior condamnată să înceapă cît mai curînd un mod de viaţă social acceptabil şi să nu săvîrşească din nou infracţiuni. Revenind la libertate, foştii condamnaţi se ciocnesc cu o multitudine de probleme, printre care probleme locative, financiare, familiale, cu anturajul etc. Astfel, în prezent nu mai există îndoieli de faptul că calitatea activităţii instituţiilor penitenciare, gradul de implicare a organelor administrării locale, colectivelor de muncă, familiei şi anturajului apropiat influenţează, în mare măsură, soarta persoanei liberate şi starea criminalităţii în general.

1. DOCTRINA PRIVIND RESOCIALIZAREA PERSOANELOR SUPUSE PEDEPSEI

CU ÎNCHISOARE

1.1 Materia de resocializare a persoanelor supuse pedepsei cu închisoare în contextul

cercetărilor actuale

În domeniul dreptului execuţional penal, problemele resocializării condamnaţilor sînt precăutate insuficient. Într-o oarecare măsură problematica resocializării infractorilor este tratată de disciplinile conexe. Informaţia cu privire la problema dată a putut fi selectată, în special, din psihologia penitenciară, pedagogia penitenciară, criminologie şi asistenţa socială, etc. Astfel, literatura care se referă la subiectul menţionat poate fi divizată convenţional în 6 grupe: - Autorii din prima grupă cercetează aspectele teoretice ale resocializării condamnaţilor preponderent de pe poziţii criminologice. Acestea sînt cercetările lui Kudreavţev G., Juleva I., Krainova N.etc. - Grupa a doua o formează lucrările în care sînt elucidate problemele dreptului execuţional penal. Cercul dat de probleme este examinat în lucrările lui Dementiev S., Strucikov N., Govoruhin Ă., Zubkov A., Volkova T etc. - Grupa a treia constă din lucrările consacrate psihologiei penitenciare. Acestea sînt lucrările lui Glotocichin A., Pirojcov V., Antonean Iu., Vasiliev V., Pastuşenea A. etc. - În lucrările din grupa a patra sînt examinate problemele care se referă la problemele pedagogiei penitenciare. La ele se referă lucrările lui Vîsotina A., Pişcelco A., Litvişcov V etc. - Grupa a cincea o constituie lucrările consacrate asistenţei sociale acordate condamnaţilor în instituţiile penitenciare. Acestea sînt lucrările lui Biriucov Iu., Doljencova G., Vulpescu A etc. - În grupa a şasea autorii examinează problemele care se referă la asigurarea procesului de resocializare a persoanelor liberate din detenţie. Acestea sînt cercetările lui Trubnicov V., Şmarov I., Voloşin N etc. Printre cei mai distinşi autori din Federaţia Rusă, care au abordat în investigaţiile lor problema dată, îi vom evidenţia pe savanţii: Rîbak M., Juleva I., Crainova N., Volcova T., care au elaborat lucrări ştiinţifice valoroase la această temă. Printre autorii din România vom menţiona pe Oancea I., Zidaru P., Florian G., Nicolae-Anghel N. e.t.c.

Autorii analizează evoluţia situaţiei în domeniu, identifică problemele existente şi căile

de soluţionare a acestora furnizînd recomandări pentru eficientizarea procesului în cauză.

Astfel, se concluzionează că prin cheltuirea repetată a banilor publici pentru întreţinerea

condamnaţilor se aduce un prejudiciu incontestabil mai mare decît cheltuielile necesare pentru

implementarea unui sistem viabil de resocializare al deţinuţilor. Cu referire la

dimensiunile problemelor existente în domeniu au fost evidenţiate următoarele: inexistenţa unui

mecanism bine definit de asistenţă şi reintegrare la nivel de stat; neexecutarea legislaţiei naţionale de profil; reticenţa comunităţii şi atitudinea discriminatorie a membrilor societăţii faţă de problemele ex-deţinuţilor. O atenţie specială este acordată centrelor de justiţie comunitară create la iniţiativa IRP cu suportul financiar al unor organizaţii internaţionale în cadrul proiectului „Consolidarea societăţii civile în Moldova. Grupuri marginalizate. Reintegrarea socială a ex-deţinuţilor”. Potrivit autorilor, datorită implementării proiectului sus-menţionat, s-a reuşit crearea mecanismului funcţional de reintegrare socială a persoanelor liberate şi suplinirea sistemului de servicii destinate reintegrării exdeţinuţilor cu o verigă-cheie reprezentată de CJC, care asigură nu doar prestarea propriu-zisă de servicii, ci şi legătura directă dintre actorii sociali implicaţi în acest proces. Potrivit autorului criminalitatea penitenciară dispune de legităţile sale specifice şi de o structură deosebită, din care motive consideră oportun ca aceasta să fie delimitată ca gen de criminalitate aparte; tradiţiile şi obiceiurile criminale existente în mediul penitenciar se deosebesc de conţinutul subculturii criminale din afara penitenciarelor şi conţin o potenţă criminogenă sporită. Cu referire la personalitatea condamnaţilor ce comit infracţiuni în instituţiile penitenciare se evidenţiază că „toate aspectele analizate ce ţin de particularităţile celor care comit infracţiuni în locurile de detenţie au o deosebită importanţă pentru procesul prevenirii infracţiunilor în penitenciare”. În opinia autorului, clasificarea condamnaţilor trebuie să se bazeze pe astfel de criterii care

reflectă aspectele esenţiale ale personalităţii şi care, într-o oarecare măsură, au o influenţă

decisivă asupra resocializării condamnaţilor. Caracterul infracţiunii nu poate fi considerat unicul

criteriu al tipologiei condamnaţilor deoarece cele mai diferite motive pot impulsiona săvîrşirea

uneia şi aceleiaşi infracţiuni. În afară de aceasta, trebuie să ţinem cont şi de delimitarea convenţională a unui şir de infracţiuni. Un anumit aport la investigarea unor aspecte ce ţin de reintegrarea socială a persoanelor liberate la adus şi autorul Sîli V., cu lucrarea - Recidiva infracţională: aspecte juridico-penale şi criminologice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Resocializarea Penitenciara si Postpenitenciara a Persoanelor Supuse Pedepsei cu Inchisoare.docx