Revocarea donațiilor - cauzele legale de revocare a donațiilor

Una dintre trasaturile juridice a contractului de donatie este irevocabilitatea. De altfel, principiul irevocabilitatii donatiilor, este consacrat in mod expres prin dispozitiile art. 801 C.civ. fara a aduce atingere acestui principiu, partile pot stipula in contract anumite clauze (conditii) care pot duce la desfiintarea contractului.

Revocarea reprezinta o sanctiune civila, care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil cu titlu gratuit, ca urmare a ingratitudinii gratificatului sau a neexercitarii culpabile a sarcinii.

Independent de aceste clauze, legiuitorul in art. 829 C.civ. prevede cazurile expres si limitative cazurile in care o donatie poate di totusi revocata: neindeplinirea sarcinilor impuse donatarului, ingratitudinea acestuia fata de donator si survenienta de copii.

Desi in formularea legala se foloseste cuvantul ‘conditii’, (‘donatia intre vii s revoca pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut’, art. 829 C.civ.) doctrina si jurisprudenta au admis in mod unanim ca legiuitorul face referire la sarcinile care pot afecta donatia si care pot fi impuse donatarului fie in folosul donatorului, fie in folosul unui tert, fie chiar in folosul donatarului.

Stipularea unei sarcini in continutul donatiei, are ca efect pierderea caracterului gratuit al donatiei, care in limita sarcinii impuse donatarului, devine un contract sinalagmatic.

Unul dintre efectele specifice contractelor sinalagmatice este posibilitatea ca in temeiul dispozitiilor art. 1020 si 1021 C.civ. sa se solicite desfiintarea contractului, dac auna dintre parti nu isi executa in mod culpabil obligatiile contractuale. Creditorul are insa si posibilitatea de a solicita executarea silita a obligatiilor, daca are interes in mentinerea contractului.

Revocarea donatiei poate fi calificata o aplicatie a principiului potrivit caruia conditia rezolutorie in contractele sinalagmatice este intotdeauna subinteleasa, principiul instituit prin dispozitiile art. 1020 C.civ., potrivit caruia conditia rezolutorie este intotdeauna subinteleasa in constractele sinalagmatice, dac auna din parti nu isi executa obligatiile.

In limita sarcinii stipulate, devenind un contract sinalagmatic, donatia va urma regimul juridic al unui astfel de contract. Prin urmare, in cazul neindeplinirii totale sau partiale a sarcinii donatorul va putea opta intre a solicita executarea silita a sarcinii sau rezolutiunea (revocarea) contractului cu daune-interese.

Fiind supusa regimului juridic al unui contract sinalagmatic si in cazul donatiei cu sarcinipartile pot insera in continutul contractului anumite clauze contractuale exprese privind rezolutiunea contractului pentru neexecutare, care constituie asa-numitele pacte comisorii exprese. In functie de efectele unor asemenea clauze, rolul instantei poate sa ramana acelasi ca si in cvazul rezolutiunii judiciare, inclusiv acordarea unui termen de gratie (pact comisoriu de gradulI) ; poate doar sa constate daca obligatia a fost sau nu executata corespunzator, fara a putea acorda termen de gratie (pact comisoriu de gradul II) ; constata doar ca a intervenit rezolutiunea (pact comisoriu de gradul III) ; va constata ca donatia este de drept revocata prin neexecutarea sracinii fara punere in intarizere si fara orice alta formalitate (pact comissoriu de gradul IV).

Cum dreptul de a cere revocarea donatiei este un drept recunoscut in favoarea donatorului, acesta este liber sa dispuna in calitate de titular, astfel ca, nu contravine naturii contractului de donatie fiind pe deplin valabila clauza prin care partile stipuleaza in contract renuntarea donatorului la dreptul de a cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii.

Solutiile expuse mai sus sunt aplicabile atat in situatia in care sarcina este prevzuta in favoarea donatorului cat si in situatia in care sarcina este stipulata in favoarea unui tert sau chiar a donatarului insasi.

Ca si in cazul rezolutiunii unui contract sinalagmatic, si in cazul donatiei, revocarea pentru neexecutarea sarcinii nu poate fi ceruta decat de catre donator, care asa cum am mai aratat are deschisa si posibilitatea ca in ipoteza in care executarea sarcinii este inca posibila, sa solicite instantei de judecata excecutarea contractului si nu revocarea.

Daca sarcina este stipualata in favoarea unui tert beneficiar, in caz de neexecuatre, aceasta poate solicita obligarea donatarului la executarea silita. El nefiind insa parte in contractul de donatie, nu va putea cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarciniiin favoarea lui, acest drept apartinand numai donatorului, mostenitorilor sau si creditorilor.

Dreptul de a cere revocarea donatiei nu este recunoscut nici donatarului, care nu se poate elibera de executarea sarcinii, renuntand la beneficiul liberalitatii intrucat, aceasta ar echivala cu o denuntare unilaterala a contractului, ori donatia este un contract si nu poate fi revocat decat prin consimtamantul ambelor parti.

Cum dreptul de proprietate asupra bunului donat de transmite din momentul inchierii valabile a contractului, riscul contractului va fi suportat de catre pripietar, conform principiului res perit domino. Asa se justifica faptul ca obligatia donatarului de a-si executa sarcinile impuse prin contract subzista si in cazul pieirii fortuite a bunului ce a facut obiectul liberalitatii.