Șeful Statului

Rolul si functiile Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei este reprezentantul statului roman, cu alte cuvinte este imputernicitul statului pentru a-l reprezenta si actiona in numele sau; este asadar imputenricitul intregii societati.

Legitimat prin vot direct, presedintele Romaniei are o seama de prerogative, care poarta amprenta perioadei in care a fost elaborata si adoptata noua Constitutie, respectiv anul 1991. In articolul 80 al acestei legi fundamentale se stipuleaza ca „Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii ”. El „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Articolul 80 din Constitutie, reglementeaza asadar rolul Presedintelui Romaniei prin folosirea unor termeni specificisi anume: de reprezentare a statului, garant al independentei si veghetor al respectarii Constitutiei si al bunei functionari a autoritatilor publice.

Cu alte cuvinte putem spune ca presedintele indeplineste o triada de functii spcifice:

- Ca sef al statului

- Ca sef al executivului

- Ca mediator

Functia de reprezentare presupune ca, in calitate de sef al statului, presedintele sa fie primul reprezentant al statului roman, atat pe plan intern cat si pe cel extern. In consecinta, in numele statului, el are atributii sa semneze tratatele internationale, negociate de guvern, sa numeasca si sa recheme reprezentantii diplomatici ai Romaniei, sa aprobe, sa desfiinteze sau sa schimbe rangul misiunilor diplomatice, sa acrediteze reprezentantii diplomatici ai altor state in tara noastra. In virtutea atributiilor ce-i revin pe plan intern si in calitate de sef al statului, presedintele are dreptul, printre altele, sa acorde decoratii si titluri de onoare, sa confere cele mai inalte grade militare, sa faca unele numiri in functii publice, sa acorde gratieri individuale (art. 94 al Constitutiei).

In al doilea rand, in calitatea sa de sef al executivului, Presedintele Romaniei trebuie sa garanteze independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii, de unde si cerinta fireasca si obiectiva ca Presedintele sa fie „comandantul fortelor armate”. Indeplinind, totodata, si „functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii” (art. 92, aliniatul 1 din Constitutie). Pentru infaptuirea acestei sarcini Presedintele indeplineste o seama de atributii specifice in domeniul apararii, respectiv declararea mobilizarii, respingerea unei agresiuni armate si in situatii exceptionale – instituirea starii de urgenta sau a celei de asediu, avand dreptul potrivit art. 87 din Constitutie de a participa si la sedintele Guvernului.

In sfarsit, Presedintele Romaniei este autoritatea investita cu sarcina de a veghea la respectarea neconditionata a Constitutiei si la functionarea corespunzatoare a autoritatilor (puterilor) publice, in conformitate cu prevederile Constitutiei. Ca urmare pentru realizarea acestei atributii presedintele este solicitat sa realizeze un „arbitraj” intre”puterile statului” sau intre”stat si societate”, dupa caz (de ex, intalnirile de mediere dintre sindicate si organele guvernamentale).

Accentuam asupra importantei pe care o prezinta functia de mediere a presedintelui, intrucat aceasta modalitate reprezinta o noutate pe plan mondial in materie constitutionala, putine state din lume beneficiind de constitutii care reglementeaza atributii similare pentru seful statului. De aceea persoana care a fost onorata cu mandatul de Presedinte al Romaniei trebuie sa dovedeasca echidistanta fata de partidele politice si liderii acestora, sa apeleze la diplomatie si tact pentru aplanarea unor stari conflictuale daca interesele supreme ale statului le cere. Cu alte cuvinte, Presedintele Romaniei nu este doar reprezentantul celor ce i-au dat votul, ci trebuie indiferent de eventualele sale preferinte politice sau de alta natura, sa fie un presedinte al tuturor cetatenilor.

Alegerea Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Alegerea presedintelui are loc conform regulilor sistemului majoritar, prin scrutin uninominal in doua tururi. Aceasta inseamna ca este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi pe listele electorale. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validata, depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, convocate in sedinta comuna.

Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se excuta de la data depunerii juramantului. Presedintele isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

Vacanta functiei de presedinte a Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau deces. In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul trebuie sa organizeze alegeri pentru noul presedinte.

Relatia Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentul

In art. 58, alin. 1 din Constitutie se prevede ca Parlamentul este „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”, desi atat parlamentul cat si presedintele sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. In consecinta atat parlamentul cat si presedintele, desi apar ca organe reprezentative la nivel national, in fapt asa cum am observat, atributiile institutiei prezidentiale nu se bucura de un asemenea atribut. Pe de alta parte, dreptul presedintelui de a dizolva Parlamentul este supus unor conditionari exprese, inexistente in cazul altor republici semiprezidentiale.

Pentru ca presedintele Romaniei sa-si poata exercita dreptul de a dizolva parlamentul, conform art. 89 din Constitutie trebuie respectate urmatoarele conditii prealabile:

- Obligativitatea consultarii presedintilor celor doua camere;

- Parlamentul sa nu fi acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima cerere a investiturii;

- In intervalul celor 60 de zile, sa fi fost respinse minimum doua solicitari de investitura;