Soluționarea diferendelor în cadrul unor organizații internaționale

Tipurile de diferende care pot surveni în cadrul unei organizatii internationale si care sunt cele mai numeroase, privesc raporturile dintre statele membre ale organizatiei. Ele apar atunci când sunt opuse doua sau mai multe membre, în legatura cu interpretarea si aplicarea actului constitutiv al organizatiei sau când un stat membru este în disputa cu organizatia respectiva.

În activitatea organiyatiilor internationale mai pot aparea si alte tipuri de diferende, dintre care mentionam:

a) cele care pot surveni intre diferite organe ale unei organizatii internationale si care privesc, de regula conflicte de competenta;

b) cele ce pot apare între diferite organizatii internationale cu profil asemanator privind, de asemenea, delimitarea competentei lor;

c) litigii intre organizatie si particulari, specifice organizatiilor de integrare;

d) diferendele dintre organizatie si functionarii si agentii sai.

Tinând seama de cadrul prezentei lucrari nu ne vom referi decât la solutionarea unor difende sau situatia dintre state prin intermediul unor organizatii internationale, luând în consideratie cu precadere situatiile care apar în cadrul O.N.U. .

Dupa ce s-a aratat, reglementarea pasnica a diferendelor figureaza printre scopurile O.N.U., care conform art. 1 alin. 1 din Carta, trebuie sa infaptuiasca, prin mijloace pasnice în conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea sau rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o violare a pacii. Potrivit Cartei, statele member ale O.N.U. au obligatia sa isi rezolve diferendele cu mijloace pasnice, putând sa iti aleaga modul de solutionare tinând seama ca diferendele de ordin juridic se supun de catre parti C.I.J. .

În contextul obligatiei statelor de asi reglementa diferendele pe cale pasnica, obligatie ce constituie un principiu de drept international, observam anumite trasaturi pe care le imbraca procesul solutionarii pasnice a diferendelor în cadrul O.N.U. si a altor organizatii internationale, printre care cele mai semnificative au fost urmatoarele

a. atunci când se considera ca prin comportarea unui stat sunt puse în pericol pacea si securitatea internationala, sau scopurile organizatiei,orice alt stat poate cere declansarea unei proceduri de reglementare a conflictului, fiind vorba de un interes comun a intregii comunitati internationale. Potrivit articolului 35, al Cartei, orice membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra orcarui diferend sau situatii susceptibile de a ameninta mentinerea pacii;

b. Orice organizatie internationala este creata si se bazeaza pe recunoasterea existentei unui interes comun al statealor membre care constituie de fapt însasi ratiunea de a fi a acestuia. Acest interes colectiv poate genera proceduri de solutionare a conflictelor mai putin obisnuite în relatiile interstatale si in orice caz plaseaza dezbaterea acestora pe un plan mai obiectiv de impatialitate în afara confruntarilor bilaterale.

În plus, prin actele lor constitutive, organizatia internationala ofera sisteme de reglementare a conflictelor care permit tratarea fiecarui diferend în parte potrivit caracteristicilor sale. Totodata organizatiile internationale, dispunand de organe permanente ofera un cadru propice negocierilor si conditii materiale de desfasurare a acestora.