Soluționarea recursului

Realizarea scopului procesului penal implica, indiferent de numarul gradelor de jurisdictie parcurse, pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa ofere garantia ca judecata s-a infaptuit cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente. Incalcarea unor prevederi legale, cu ocazia judecatii in prim ainstanta sau a celei efectuate in apel, poate fi remediata prin exercitarea caii de ataca recursului.

Recursul este o cale de atac ordinara de anulare, partial devolutiva si in mod exceptional extensiva, destinata a repara erorile de drept comise de instantele de fond in hotararile date.

In succesiunea normala a procedurii judiciare, recursul urmeaza apelului si in aceasta ordine reprezinta cel de-al treilea grad de jurisdictie. In aceasta situatie, recursul este o cale de atac eclusiv de drept menita sa controleze doar nelegalitatea hotararilor pronuntate. In situatia in care recursul este singura cale de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in prima instanta, el corespunde celui de-al doilea grad de jurisdictie. Controlul pe care il declanseaza este, in acest caz, complet, vizand aspecte ce tin atat de nelegalitatea, cat si de netemeinicia hotararii atacate.

In actuala reglementare procesual penal romana, recursul este o cale ordinara de atac usor accesibila, ce se adreseaza unor instante judecatoresti superioare (tribunal, curte de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Instanta de recurs va putea adopta una din solutiile prevazute de lege numai cu respectarea dispozitiilor privind efectul devolutiv, extensiv si al neagravarii situatiei in propriul recurs. Daca a fost investita cu mai multe recursuri le va solutiona pe fiecare, nefiind obligatorie adoptarea aceleiasi solutii pentru fiecare recurs declarat in aceeasi cauza. Astfel, un recurs poate fi admis, iar altul respins sau admis partial. Daca recursul constituie singura cale de atac prevazuta de lege impotriva unei hotarari, aceasra nu va mai fi limitat la motivele de casare prevazute de art. 385 Cod Procedura Penala.

In urma deliberarii, solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs sunt grupate, potrivit art. 385 indice 15, in doua mari categorii: respingerea recursului si admiterea recursului.

1. Respingerea recursului

Conform art. 385 indice 15 pct. 1, instanta respinge recursul si mentine hotararea atacata :

a) daca recursul este tardiv sau inadmisibil;

b) daca recursul este nefondat

1.1. Respingerea recursului ca tardiv

Caracterul peremptoriu al termenului de recurs face ca exercitarea acestei cai de atac dupa expirarea, dupa caz, atata a termenului general de 10 zile, cat si a celui special de 24, 48 de ore sau de 3 zile sa duca la respingerea recursului ca tardiv.

Aceasta sanctiune poate fi evitata doar daca are loc o repunere in termen sau un recurs peste termen. Intrucat instanta de recurs nu este legal investita, respingerea recursului ca tardiv se face de plano, fara examinarea legalitatii si temeiniciei hotararii atacate; solutionarea recursului, in aceasta situtie, nu presupune o judecare a cauzei.

1.2 Respingerea recursului ca inadmisibil

Inadmisibilitatea recursului presupune exercitarea acestei cai de atac in situatii in care legea nu ingaduie in mod expres sau de catre persoane care nu au calitatea procesuala de a o folosi.

Astfel, recursul declarat impotriva altor sentinte decat cele prevazute in art. 385 indice 1, alin. 1 lit. a – c va fi respins ca inadmisibil. Tot inadmisibil este recursul partii vatamate formulat in ceea ce priveste latura civila a cauzei.

Inainte de introducerea prevederii exprese potrivit careia si partea civila poate face apel si recurs in latura penala a cauzei, in literatura de specialitate se arata ca nu este inadmisibil recursul partii civile – singurul declarar in cauza -, chiar atunci cand tinde la stabilirea altei situatii de fapt in ceea ce priveste savarsirea infractiunii si vinovatia inculpatului, imprejurari ce au intrat in puterea lucrului judecat prin neatacarea hotararii primei instante de catre procuror sau inculpat, cu amendamentul ca, intr-un asemenea recurs, instanta nu poate modifica solutia data in latura penala a cauzei.

Tot inadmisibil este si recursul declarat de tatal inculpatului major, in situatia in care nu cumuleaza si calitatea de reprezentant conventionl.

1.3 Respingerea recursului ca neintemeiat

Aceasta solutie nu poate fi pronuntata decat in urma verificarii, de catre intanta de recurs, a legalitatii hotararii atacate.

Fata de prevederile exprese ale legii (art. 385 indice 10), ce impune anumite exigente in legatura cu termenul si forma in care se face motivarea recursului, in literatura de specialitate s-a aratat ca si recursul nemotivat se respinge, fiind considerat ca neregulat.

Aceasta solutie nu se impune in cazul in care, potrivit art. 385 indice 9 alin. 3, exista anumite motive de casare, care, chiar daca nu au fost invocate expres de recurent ori s-au depus tardiv, trebuie avute in vedere de instanta de recurs din oficiu.