Somajul

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Somajul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Somajul - intre teorie si realitate;
2. Somajul - o falsa problema sociala?;
3. Politici de ocupare a fortei de munca;
4. Tipologia somajului;
4.1. Clasificare;
4.2. Durata somajului;
4.3. Ocuparea totala;
4.4. Somajul natural;
4.5. Factori de influienta ai ratei naturale;
4.5.1. Frecventa somajului;
4.5.2. Cresterea ratei naturale a somajului;
4.5.3. Reducerea ratei naturale a somajului;
5. Ajutoarele de somaj;
6. Consecinte ale somajului la nivel microeconomic;
7. Bibliografie.

Extras din document

Somajul - intre teorie si realitate

La origine, notiunea de somaj era sinonima cu aceea de “inactivitate”. Cuvantul “somaj” din limba romana provine din cuvantul francez “chomage”. La randul sau, acesta deriva din latinescul “caumare”, fiind provenit de la cuvantul grec “cauma”, care inseamna “caldura mare”, din cauza careia inceta orice activitate.

Somajul poate fi considerat un fenomen economic, aflat la interferenta socialului cu politicul, avand implicatii negative asupra conditiilor de viata si nivelului de trai ale populatiei. Framantarile economiei de piata si, mai ales, schimbarile structurale majore ale economiilor in tranzitie, trebuie acompaniate de tendinta oricarui guvern responsabil de a atenua efectele negative ce insotesc procesul tranzitiei asupra populatiei prin masuri de politica sociala adecvate.

Pentru societatea noastra, aflata pe drumul tranzitiei spre economia de piata, este esentiala identificarea acelor zone ale socialului care pot deveni obiect al politicii sociale. In acest sens, somerii, ca persoane fara un loc de munca, dar care cauta si sunt disponibile sa munceasca, reprezinta una din categoriile sociale cele mai afectate de schimbarile economice recente si este de un real interes analiza acestui segment al populatiei. Pentru ca masurile de politica sociala sa aiba efectele scontate, este obligatorie focalizarea lor asupra acelui segment al populatiei care are nevoie de spijin, cu alte cuvinte identificarea cat mai riguroasa a categoriei sociale defavorizate.

Astfel, somerii sunt persoanele peste o anumita varsta, care sunt: fara loc de munca, curent disponibili pentru munca si in cautarea unui loc de munca.

Indicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode statistice, folosind surse de date specifice. In statistica Natiunilor Unite, se identifica patru surse mari de informatii, si anume: anchetele prin sondarea fortei de munca, estimarile oficiale, statisticile asigurarilor sociale si statisticile oficiilor fortei de munca. Exista tari in care somajul se determina doar pe baza uneia din sursele amintite sau se folosesc simultan mai multe surse de date. Procedeul de obtinere a datelor agreat de ONU il constituie ancheta prin sondaj. Acest procedeu este folosit in tarile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Franta sau Statele Unite. Efectivul somerilor astfel apreciat respecta cu rigurozitate criteriile Biroului International al Muncii, organism cu sediul la Geneva, de pe langa Organizatia Natiunilor Unite.

In S.U.A., de exemplu, in fiecare luna, Biroul de Statistica a Muncii din cadrul Departamentului de Munca al Statelor Unite calculeaza si publica numarul somerilor, al populatiei ocupate si al celor din afara fortei de munca. Pentru aceasta se realizeaza un sondaj bazat pe un esantion reprezentativ de 59.500 gospodarii, din 729 localitati diferite, astfel in cat sa se asigure reprezentativitate din punct de vedere al repartitiei geografice si demografice a populatiei.

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua

feluri:

- indicatori absoluti;

- indicatori relativi.

Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. Ei se

exprima in “persoane” (“mii persoane”) si se determina pentru anumite perioade de referinta: lunar, trimestrial sau anual. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice, ca: varsta, sex, stare civila, dar si tinand cont de pregatirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.

O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata acestuia. Din acest punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata (sub un an) si un somaj de lunga durata (pe o perioada mai mare de un an).

In Romania, in Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, se arata ca: “persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile corespunzatoare pregatirii lor, sunt considerate someri”.

Aceasta definitie, dupa cum se observa, lasa loc unor speculatii, nefacand deloc referire la intentia unor asemenea persoane de a munci.

In statistica oficiala, definitia somajului este abordata cu mai multa rigurozitate, pentru a asigura posibilitatea determinarii indicatorilor statistici relativi si absoluti ai somajului, precum si pentru asigurarea comparabilitatii internationale. La noi in tara, efectivul somerilor se determina si se face public in doua variante:

Fisiere in arhiva (1):

  • Somajul.doc