Stabilirea Impozitelor și Taxelor - Decizia de Impunere

Notiunea de impozit

Existenta comunitatilor umane organizate social, a statelor, genereaza nevoi publice generale, care exced nevoilor fiecarui individ in parte. Acoperirea acestor nevoi publice necesita un efort colectiv din partea membrilor societatii, care sunt chemati sa contribuie din veniturile lor la constituirea resurselor financiare publice. Economic ne aflam in fata unui proces de redistribuire de venit national in folosul intregii comunitati.

Impozitele au aparut in primele formatiuni statale, fiind concepute in functie de dezvoltarea economica-sociala si determinate de necesitatea intretinerii aparatului de conducere statala.

Asupra dreptului statului de a percepe impozite au fost formulate mai multe teorii :

1.Teoria contractului social, formulata de J.J.Rousseau, care sustine ca dreptul statului de a percepe impozite este rezultatul conventiei prin care cetatenii renunta la o parte din libertatile lor in favoarea autoritatii superioare pe care a creat-o statul.

2. Teoria solidaritatii releva faptul ca statul, fiind un produs al interesului social, al solidaritatii sociale, face ca si impozitele care sunt contributii benevole acceptate de catre cetatenii sai, sa fie suportate in virtutea solidaritatii nationale, si sa fie un sacrificiu necesar.

3. Teoria echivalentei impozitelor (Teoria schimbului) formulata de Adam Smith, afirma ca impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de catre stat supusilor sai.

Prof. Dan Drosu Saguna arata ca dincolo de aceste teorii mai mult sau mai putin filozofice, impozitul reprezinta o contributie obligatorie pentru toti cetatenii .

Sistemul nostru constitutional prevede in art. 56 al Constituţiei revizuite :

„Cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice”

„Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale”

„Orice alte prestatii sunt interzise in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale”

Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, datorata conform legii,bugetului de stat de catre persoana fizica si juridica pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda.

Legea finantelor publice nr. 500/ 2002 art. 2, pct. 29 defineste impozitul ca fiind: ”prelevare obligatorie, fara contra prestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general” .

Impozitele au o serie de caracteristici intre care mentionam:

- Au caracter obligatoriu, efectuandu-se in numele suveranitatii statului;

- Exclud prestatia directa si imediata din partea statului;

- Sunt nerestituibile avand predominant forma precuniara;

- Sunt instituite exclusiv de catre organele de stat competente si sunt reglementate unitar pe intreg teritoriul contribuabililor (exceptie de la aceasta reglementare fac organele de conducere ale unitatilor administrativ teritoriale carora le este admisa competenta de a decide aplicarea unor impozite in functie de particularitatile locale).

Stabilirea impozitelor in mod unitar si autoritar, in scop de utilitate publica, are un caracter juridic, intrucat contribuabuabilii sunt obligati prin norme juridice sa plateasca impozitele prevazute de lege.

Notiunea de impozit implica si elemente ce privesc stabilirea obligatiilor fiscale in sarcina platitorilor de impozite. Aceasta consta in procedura fiscala pentru identificarea si determinarea in concret a subiectului si obiectului impunerii (materia sau baza impozitului), calcularea impozitului de platit cu ajutorul cotelor de impunere si plata acestuia la termen si in conditiile prevazute de lege si nu in mod arbitrar.

Elementele tehnice ale impozitului

Subiectul impozitului (sau contribuabilul) este persoana fizica sau juridica, care pe baza dispozitiilor legale este obligata sa plateasca la bugetul de stat sau la bugetul local o anumita suma de bani sub forma unui venit bugetar.

Pentru ca persoana fizica sau juridica sa poata deveni subiect al impozitului se cere ca ea sa realizeze venituri sau sa posede bunuri supuse impozitarii si sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Sa fie cetatean liber;

- Sa realizeze un anumit venit sau sa detina bunuri impozabile;

- Sa fie in deplinatatea facultatilor mintale, sa aiba capacitate civila de exercitiu;

- Sa aiba autorizatie si domiciliu.

Persoana fizica si persoana juridica straina care realizeaza venituri pe teritoriul tarii noastre sunt obligate sa plateasca bugetului de stat aceleasi impozite si taxe.

Obiectul impozitului (sau materia impozabila) este bunul sau venitul pentru care se datoreaza impozite directe, dar si vanzarea, punerea in circulatie, etc a unor produse in cazul impozitelor indirecte .

Obiectul impozabil de regula se impune o singura data, potrivit principiului unicitatii si este in general impersonal. Aceasta inseamna ca in fiecare parte obiectul impozabil trebuie sa fie caracterizat atat cantitativ cat si calitativ aratandu-se asadar, natura si marimea fenomenului generator al impozitului de plata.