Statul

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Statul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Drept, Stiinte Politice

Extras din document

Statul a aparut pe o anumita treapta a evolutiei si dezvoltarii societatii. Cercetarea originii statului, a cauzelor si a conditiilor care au determinat trecerea societatii de la forma de organizare nestatala (ginta, trib) – la organizarea statala a societatii, la stat, se va face in continuare.

Aparitia statului a fost precedata de o lunga perioada de dezvoltare lenta a fortelor de productie in cadrul comunei primitive, prima forma de manifestare a unei oranduiri sociale, de evolutia formelor de conducere sociala, de structurare a acesteia, pentru ca nu este de conceput existenta unei colectivitati fara o forma anume de organizare si de conducere.

Definitia statului

Statul este un fenomen social complex, este principala institutie politica a societatii. Acceptiunile termenului Stat sunt foarte diversificate, in functie de autori si de perioada istorica la care ne raportam. Astfel, dupa autorul francez Ph. Ardant, statul este "forma normala de organizare a societatii politice".

Forma statului

Forma de stat desemneaza modul de organizare a puterii, structura interna si externa, continutul puterii. Din acest punct de vedere, ne vom opri asupra urmatoarelor laturi componente:

a. forma de guvernamant;

b. regimul politic;

c. structura de stat.

A. Forma de guvernamant

Forma de guvernamant presupune evidentierea modului de constituire a autoritatilor publice, de desemnare a sefului statului si de exercitare a puterii prin intermediul acestor institutii.

Din punct de vedere al formei de guvernamant, statele se impart in monarhii si republici. Inca din antichitate au existat preocupari pentru definirea formei de guvernamant si consecintele organizarii diferitelor state in diferite forme de guvernamant. In acest sens, Aristotel facea urmatoarea clasificare a formei de guvernamant:

a. monarhie – care are tendinta de a degenera in tiranie;

b. aristocratie – ce are tendinta de a degenera in oligarhie;

c. democratie – care poate degenera in demagogie.

doua forme generale sunt aproape in exclusivitate recunoscute, si anume: monarhia si republica.

Monarhia se caracterizeaza prin transmiterea sefiei statului (a tronului) de la un monarh la altul pe linie de rudenie ori in alte conditii stipulate in constitutie. Deci, conducatorul statului, monarhul nu este ales. Monarhia poate fi absoluta sau constitutionala. In general, monarhia absoluta a fost specifica perioadei feudalismului. In prezent, majoritatea monarhiilor sunt constitutionale, precum cea din Anglia, Belgia, Spania, Danemarca, Olanda, Luxemburg, Japonia, tarile scandinave, care se explica in primul rand prin traditie, monarhul avand in aceste cazuri mai mult un rol simbolic, implicarea lui directa este foarte restransa. Pe buna dreptate se afirma ca "monarhul domneste dar nu guverneaza", fiind supus regulilor de neutralitate politica, el neputand exercita nici o atributie fara ca actele sale sa fie contrasemnate de primul ministru sau de un alt ministru. Monarhul indeplineste si unele acte cu caracter politic si exclusive ale sefului de stat, precum dizolvarea parlamentului, numiri in functie, refuzul se a semna legi etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statul.doc

Alte informatii

referat Statul Universitatea Bucuresti