Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public

Referat
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 18167
Mărime: 106.06KB (arhivat)
Publicat de: Delia Luca
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. CAPITOLUL I.- Introducere în problematica refugiaţilor
  2. 1. Noţiunea de refugiat
  3. 2. Evoluţia regimului internaţional al refugiaţilor
  4. 3. Recunoaşterea statutului de refugiat
  5. 4. Drepturile şi obligaţiile refugiaţilor
  6. CAPITOLUL II.- Determinare procedurii statutului de refugiat
  7. 1. Depunerea cererii
  8. 2. Interviul
  9. 3. Hotărârea
  10. 4. Faza judecătorească
  11. 5. Încheierea procedurii
  12. CAPITOLUL III.-Prevederile internaţionale în ceea ce priveşte
  13. principiul non-refoulment
  14. 1. Originea ,conţinutul şi evoluţia principiului non-
  15. refoulment
  16. 2. Excepţii de la acest principiu
  17. 3. Evoluţia legislaţiei româneşti în materia azilului
  18. 4. Coroborarea cu legea străinilor în legislaţia românească
  19. CAPITOLUL IV.-Aspecte de jurisprudenţă privind situaţia refugiaţilor în
  20. statele europene şi non-europene

Extras din referat

CAPITOLUL I

Introducere în problematica refugiaţilor

1. Noţiunea de refugiat

O persoană poate fi considerată refugiat în sensul Convenţiei din 1951, în cazul în care îndeplineşte criteriile conţinute de definiţie. Astfel, conform acesteia termenul de refugiat se poate aplica oricărei persoane care „în urma unor evenimente petrecute înainte de 1 ianuarie 1951 şi a unei temeri bine întemeiate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalitaţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniei politice , se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate sau , datorită acestei temeri ,nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care , neavând nici o cetăţenie şi găsindu-se în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, ca urmare a acestor evenimente, nu poate , sau datorită acestor temeri, nu doreşte să se reîntoarcă”.(Convenţia din anul 1951 de la Geneva privind statutul refugiaţilor.)

Persoana care primeşte această denumire nu devine refugiat ca rezultat al recunoaşterii sale, ci este recunoscut fiindcă este un refugiat. Prin urmare, recunoaşterea statutului de refugiat nu îl face refugiat, ci îl declară ca atare. Aceasta va avea loc , în mod necesar anterior datei la care statutul de refugiat este declarat în mod normal.

2. Evoluţia regimului internaţional al refugiaţilor

Prima manifestare a acestei solidarităţi internaţionale şi-a făcut apariţia după primul război mondial, în efortul de a face faţa mişcărilor de masă legate în principal de : revoluţia din Rusia şi prabuşirea Imperiului Otoman.

În anii tulburi care au precedat izbucnirea celui de-al doilea război mondial au avut loc o serie de evenimente: Biroul Internaţional Nansen pentru Refugiaţi a fost creat, după decesul lui Nansen, în 1931, ca un organism autonom, sub autoritatea Ligii . Acesta se ocupa atât de acţiuni umanitare, cât şi într-ajutorare şi a fost desfiinţat către sfârşitul anului 1938. Tot în 1938 a fost creat şi Comitentul Interguvernamental pentru Refugiaţi, în urma unei conferinţe de la Evian cu privire la « problema emigrării involuntare » din Germania şi Austria . Activitatea acestui Comitet a fost extinsă în cursul celui de-al doilea război mondial asupra tuturor grupurilor de refugiaţi . A fost înlocuit în 1947 de către Organizaţia Internaţională a Refugiaţilor.

Administraţia Naţiunilor Unite pentru Ajutorare şi Reabilitare (ANUAR) a fost creată de către ţările aliate în 1943. Ea a organizat întoarcerea mai multor milioane de oameni în ţările sau regiunile lor de origine. Mulţi alţii, însă, ezitau din ce în ce mai mult să se intoarcă în statele unde domneau, acum, noi ideologii politice . Ezitarea lor a însemnat apariţia unei probleme majore a refugiaţilor, problemă care va domina anii postbelici.

În anii întunecaţi ai celui de-al doilea război mondial, mai multe milioane de oameni au fost deplasaţi forţat, deportaţi sau restabiliţi.

În anul 1946, problema refugiaţilor a fost inclusă ca un punct prioritar pe agenda de lucru a primei sesiuni a Adunării Generale a ONU . Acţiunea preconizată trebuia să se bazeze pe următoarele principii :

• problema refugiaţilor era, în amploare şi caracter internaţională ;

• nici un refugiat sau persoană deplasată care îşi exprimase cu hotărâre şi în deplină libertate obiecţii întemeiate cu privire la întoarcerea în ţara de origine nu trebuie să fie constrânsă să se întoarcă ;

• viitorul acestui tip de refugiaţi şi persoane deplasate trebuia să fie în preocuparea unui organism internaţional care trebuia să fie creat ;

• principala sarcină era încurajarea şi asistarea pe toate căile posibile a întoarcerii lor cât mai rapide în ţările de origine.

În anul 1947 a fost creată organizaţia interguvernamentală Organizaţia Internaţională a Refugiaţilor (OIR) ca o agenţie specializată a Naţiunilor Unite, pentru a rezolva problema refugiaţilor, lăsată în urma de al doilea război mondial. Aceasta a fost prima agenţie internaţională care a tratat în mod cuprinzător toate aspectele legate de problemele refugiaţilor : înregistrare, determiarea statutului, repatrierea, restabilirea, protecţia juridică şi politică. Organizaţia şi-a continuat activităţile până în anul 1951. Constituirea organizaţiei a reprezentat un pas important în dezvoltarea dreptului internaţional al refugiaţilor .

Preview document

Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 1
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 2
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 3
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 4
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 5
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 6
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 7
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 8
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 9
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 10
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 11
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 12
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 13
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 14
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 15
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 16
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 17
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 18
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 19
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 20
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 21
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 22
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 23
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 24
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 25
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 26
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 27
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 28
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 29
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 30
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 31
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 32
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 33
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 34
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 35
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 36
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 37
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 38
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 39
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 40
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 41
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 42
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 43
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 44
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 45
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 46
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 47
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 48
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 49
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 50
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 51
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 52
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 53
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 54
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 55
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 56
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 57
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 58
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 59
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 60
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 61
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 62
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 63
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 64
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 65
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 66
Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Statutul Juridic al Refugiatilor in Dreptul International Public.doc

Alții au mai descărcat și

Azilul Politic și Diplomatic

Unul dintre elementele de noutate ale prezentei lucrări îl constituie faptul că, tema abordată este de o stringentă actualitate, datorită...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Dreptul de proprietate - evoluție și particularități

„Unde proprietatea nu este protejată, se poate zice că acolo nu mai există societate posibilă şi reîncepe barbaria. Aceste idei sunt aşa de simple...

Dreptul la proprietate privată în jurisprudența CEDO

INTRODUCERE Apariția conceptului de drepturi ale omului este rezultatul evoluției ideilor umaniste și a receptării acestora din ce în ce mai...

Protecția refugiaților și a apatrizilor în convențiile ONU

INTRODUCERE Refugiații sunt străini, dar reprezintă o categorie aparte a acestora, astfel că statutul lor și regimul juridic sunt reglementate de...

Populația în dreptul internațional public

Noțiunea si consideraţii generale asupra populaţiei în dreptul internaţional public Populaţia reprezintă totalitatea persoanelor fizice care...

Statul - izvor de drept internațional public

I.INTRODUCERE În accepţiunea sa cea mai largă, dreptul internaţional public, reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile...

Dreptul Internațional în perioada conflictelor armate

I. Introducere. Dreptul aplicabil în perioada conflictelor armate Obiectul de reglementare a acestei ramure de drept internațional sunt relațiile...

Te-ar putea interesa și

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Cetățenia Europeană

INTRODUCERE Scopul lucrării este cercetarea teoretică a reglementărilor de drept internaţional public referitoare la populaţia statelor ( tratate...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Condiția juridică a străinului în Republica Moldova

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Migrațiile umane constituie un fenomen social major în lumea contemporană. Însă migrația nu este un...

Folosirea Informației din Țara de Origine în Stabilirea Temerii Bine Întemeiate

Introducere Potrivit Constituţiei Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994 şi intrată în vigoare prin publicarea în Monitorul oficial al...

Populația în dreptul internațional public

Noțiunea si consideraţii generale asupra populaţiei în dreptul internaţional public Populaţia reprezintă totalitatea persoanelor fizice care...

Izvoarele Complementare

REFERAT IZVOARELE COMPLEMENTARE Spre deosebire de izvoarele derivate si de cele care sunt constituite din angajamentele externe ale...

Ai nevoie de altceva?