Statutul Magistratului Judecător

I. ASPECTE GENERALE

Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de către judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept precum și a libertăților și drepturilor cetățenilor.

Potrivit art. 3 alin. (1), judecătorii numiți de către Președintele României sunt inamovibili în condițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar în alin. (2) al aceluiași articol se prevede că judecătorii inamovibili pot fi mutați prin transfer, delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de lege.

Trebuie luat în considerare faptul că, inamovibilitatea judecătorilor este de ordin constituțional, pentru că în art. 125, alin. (1), din Constituția României, republicată dispune că: judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii.

Inamovibilitatea este stabilitatea plus netransferabilitatea, mai exact, funcționarul inamovibil se bucură de stabilitate potențată prin excluderea posibilității de a fi transferat într-o altă localitate. Funcționarul inamovibil nu poate fi nici chiar înaintat într-o funcție mai înaltă decât cu consimțământul său. Potrivit Prof. A. Teodorescu, inamovibilitatea este situația, în care se găsește funcționarul care nu poate fi înlocuit, suspendat sau mutat împotriva voinței sale, decât în puterea unei hotărâri date de un tribunal disciplinar determinat de lege și că funcționarul inamovibil este legat nu numai de gradul funcției ci și de locul pe care îl ocupă. În același sens, inamovibilitatea în opinia Prof. P. Negulescu, este situația legală a unui funcționar, care fiind numit legal, nu poate fi transferat nici chiar prin înaintare, contra voinței sale, nu poate fi înlocuit sau pus la retragere decât în cazurile și cu respectarea condițiilor și formelor stabilite de lege.

Judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali. Aceștia sunt obligați ca prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și să participe la formarea profesională continuă. Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

II. CARIERA JUDECĂTORILOR

II.1. Recrutarea și formarea profesională a magistraților judecători

Admiterea în magistratură a judecătorilor se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații. Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător se realizează prin Institutul Național al Magistraturii. Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe baza de concurs.

Art. 14 al legii privind statutul magistratului judecător dispune că, la concursul pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) este licențiată in drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;

d) cunoaște limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.

Comisia medicala se numește prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății publice. Taxele examenului medical pentru candidații declarați admiși se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.

Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. Aceste informații se aduc la cunoștință si printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.

Conform art. 16, alin (1) al legii privind statutul magistratului judecător, cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.

Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători. Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor, pentru funcția de judecător sau procuror. În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești, asistă la ședințele de judecată, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii. Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

II.2. Judecătorii stagiari

Potrivit art. 21 din statut, judecătorii stagiari sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii. Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de judecător stagiar, precum și perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător stagiar, daca a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25 al statutului magistraților, constituie vechime în funcția de judecător.

Judecătorii stagiari pot fi numiți în funcție numai la judecătorii, se bucură de stabilitate, iar durata stagiului este de un an. În perioada stagiului, judecătorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător anume desemnat de președintele judecătoriei. Conducerea instanțelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.