Tactica ascultării invinuitului, inculpatului și altor părți

Prin intermediul Criminalisticii si nt elaborate metodele stiintifice si tactice de investigare a infractiunilor, asigurindu se o buna si eficienta organizare a etapelor de cercetare , a modurilor în care trebuie desfasurate cu cit mai multa eficienta diferitele activitati din cursul anchetei, dupa un plan stabilit.

Probele obtinute intr o anumita cauza vor putea fi verificate prin intermediul ascultarii partilor:invinuit, parti vatamate, martori. Tot cu aceasta ocazie si pe aceasta cale vor putea fi completate elementele existente cu privire la cauza. Prin intermediul probelor se realizeaza principiul aflarii adevarului în cauza .

Notiunea de proba vizeaza toate faptele si imprejurarile ce trebuie dovedite în rezolvarea cauzei.

Faptele si imprejurarile din cuprinsul probatiunii sint de doua feluri:

fapte principale

fapte probatorii.

Faptele probatorii se refera la imprejurari de fapt care nu sunt cuprinse în faptul principal, dar a caror demonstrare permite sa se traga concluzii cu privire la faptul principal .

Un procedeu probator esential este cel al audierii persoanelor .

Ascultarea invinuitului sau inculpatului

Ascultarea inviunitului sau inculpatului este o activitate procesuala si de tactica criminalistica , efectuata de catre organul de urmarire penala, in scopul stabilirii unor date cu valoare probanta necesare aflarii adevarului în cauza. Cu aceasta ocazie invinuitul, inculpatul poate face marturîsi ri complete sau doar partiale, cu privire la infractiunea savirsita si la circumstantele legate de comiterea ei. Exista însa si posibilitatea ca acesta sa manifeste un comportament si mulat, incercind sa se sustraga de la raspunderea penala, recunoscind alte roluri sau alte actiuni (de exemplu sa recunoasca doar ca ar fi stat de paza la comiterea furtului, sau sa recunoasca doar ca a scos bunul din unitate dupa ce acesta a fost sustras de un alt autor, etc. ).

Etapele ascultarii pot fi cuprinse in:

1 Pregatirea ascultarii

în aceasta etapa se vor stabili problemele care urmeaza a fi lamurite cu ocazia ascultarii , tactica de ascultare, precum si materialul probator ce urmeaza a fi folosit în cursul ascultarii tinand cont de particularitatile fiecarei infractiuni în parte, de imprejurarile comiterii faptei, de personalitatea si psihologia faptuitorului/faptuitorilor. Datele preliminare despre acestia :antecedente penale, mediu socio familial de provenienta, pregatire scolara, comportament anterior etc. pot fi foarte importante pentru buna pregatire si realizarea cu succes a ascultarii.

2 Studierea materialului cauzei

Pe aceasta baza vor fi stabilite persoanele care urmeaza a fi audiate în cauza în calitate de invinuiti sau inculpati, faptele care au fost retinute în sarcina acestora, participantii, calitatea si contributia lor la comiterea faptei, problemele ce urmeaza a fi lamurite prin intermeiul audierii.

Studiul materialului trebuie facut cu obiectivitate, atit cu observarea probelor în acuzare cit si a celor în aparare, a circumstantelor atenuante sau agravante.

3. Cunoasterea invinuitului sau inculpatului

O buna stapinire a datelor cauzei presupune, pe linga cunoasterea faptelor concrete comise de catre autorul faptei si preocuparea pentru cunoasterea trasaturilor personalitatii si a profilului psihic ale acestuia.

Date de acest gen se pot obtine pe mai multe cai , atit directe cit si indirecte. In cadrul activitatilor de informare indirecta se inscriu:investigatii cu privire la persoana sa, date rezultate din cercetarea la fata locului , verificari la cazierul judiciar si în evidentele operative, audieri ale altor martori sau invinuiti, studierea unor inscrisuri ce emana de la inviunit sau inculpat. Pe cale directa, se pot obtine date prin intermediul unor perchezitii, aplicare de sechestru, retinere sau arestare, precum si prin audiere.

4. Intocmirea planului de ascultare

Urmarea pregatirii audierii se poate intocmi un plan de ascultare. Acesta va avea în vedere urmatoarele aspecte:

problemele ce urmeaza a fi lamurite cu ocazia ascultarii;

materialul probator ce va fi utilizat în cursul ascultarii;

forta probatorie a materialului existent(probe directe, indirecte, mijloace materiale de proba);

momentul operativ oportun pentru utilizarea materialului probator în ancheta;

datele cunoscute despre personalitatea si psihologia celui ce urmeaza a fi ascultat.