Terorism

COOPERARE ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

„Ceea ce pentru o persoanã

reprezinta un terorist,

pentru alta este un luptator

pentru libertate”.

1. Terorismul – precizari conceptuale

1.1.Definitii ale terorismului

Acest motto ilustreaza o dilema cu care se confrunta lumea de azi. Ce este fenomenul terorist? Cine poate fi considerat terorist? Pâna în prezent nu s-a reusit formularea unei definitii universal acceptate a acestor notiuni. În unele cazuri accentul se pune pe modul de operare al unor organizatii, în altele se evidentiazã motivatia si caracteristicile actelor sau ale persoanelor care le comit.

Terorismul nu este un fenomen de data recenta, ci unul istoriceste atestat înca din antichitate, însotind toate perioadele istorice.

Recrudescenta acestui fenomen, cu precadere în secolul al XX-lea, a determinat autori ca Jay Mallin sa afirme, înca din deceniul opt al secolului trecut, ca:„Nu mai exista pace, nu mai exista rãzboi, existã doar terorism”

Afirmatia a parut multora, la sfârsitul anilor 1970, ca fiind exageratã, însa evenimente tragice de data recenta si de o intensitate fãra precedent, cum au fost cele de la 11 septembrie 2001, cele de la Madrid din 11 martie 2004 , cele din Anglia, Irak , Turcia sau de la Beslan, au confirmat ideea lui Mallin.

Dupa cum bine se stie, o definitie este în esenta o ecuatie care reda exact sensurile unui cuvânt. În cazul conceptului de terorism, situatia este putin diferita din cauza naturii sale emotionale, a conotatiei negative a termenului si discursului politic pe care îl presupune, deoarece „toate acestea contribuie la marirea complexitatii surprinderii sale în totalitatea componentelor ce-l caracterizeaza“

Conform Dictionarului explicativ al limbii române termenul deriva din cuvântul francez „terrorisme“ si îl explica prin totalitatea actelor de violenta comise de un grup sau de un regim reactionar.

Actiunea teroristilor se bazeaza pe teroare (lat. terror; terroris; fr. terreur), realitate definita prin groaza, spaima, frica provocata intentionat prin amenintari sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare.

Mai plastic si mai simplu, Xavier Raufer stigmatizeaza fenomenul terorist drept „arma celui mai slab îndreptata împotriva celui puternic sau atacul viespei împotriva elefantului“

Literatura de specialitate defineste terorismul ca pe un act violent, premeditat, realizat de organizatii conspirative cu caracter distructiv sau de persoane individuale împotriva unor demnitari, a unor obiective (institutii) politice, economice, stiintifice, militare, culturale, diplomatice, în scopul razbunarii, obligarii „tintei” sa adopte o conduita convenabila autorilor, sensibilizarii opiniei publice în legatura cu o cauza anumita, eroziunii stabilitatii politice si satisfacerii unor revendicari.

Terorismul – ca fenomen – se afla în centrul preocuparilor comunitatii internationale, însa pâna în momentul de fata nu s-a ajuns la o definitie legala, general acceptata pe plan international, asa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul agresiunii: „Adoptarea Tratatului General de renuntare la razboi a consolidat curentul celor ce insistau pentru definirea agresiunii si agresorului, ceea ce a permis adoptarea Conventiei de la Londra din iulie 1933. (…)

Textele adoptate precizeazã cã «nici o consideratiune de ordin politic, militar, economic sau alta nu va putea servi drept scuza sau justificare a agresiunii». Dupã Al Doilea Razboi Mondial, Adunarea Generalã a O.N.U. a format un Comitet Special, din care a fãcut parte si România, care a completat definitia data agresiunii în 1933 (…). Definitia completa a agresiunii a fost adoptatã de Adunarea Generalã a O.N.U. la 14 decembrie1974”.

De la înfiintarea O.N.U. si pâna în prezent, terorismul a constituit o preocupare constanta a acestui for mondial, care a avut ca rezultat adoptarea a nu mai putin de 12 conventii(13 odata cu adoptarea Conventiei privind terorismul nuclear) pentru prevenirea si combaterea terorismului. Cu toate acestea, încercarea de a elabora o definitie legala general acceptata a terorismului nu a dus la rezultatele scontate. Lipsa acestei definitii ridicã probleme dintre cele mai complicate.

Spre exemplu, dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, Consiliul de Securitate al O.N.U. a chemat statele membre sa lupte împotriva terorismului. S-a format o coalitie globala fãrã precedent, condusã de SUA, care a declansat asa numitul„rãzboi împotriva terorismului”.