Traficul de Ființe Umane

INTRODUCERE

Pe parcursul ultimilor ani problema traficului de femei a devenit o problemă naţională. Traficul în cauză afectează toată societatea, demonstrează nerespectarea drepturilor omului, violenţa contra femeii, reprezentînd o modalitate a sex-businessului.

Sărăcia, şomajul, lipsa de oportunităţi pentru generaţiile tinere, nivelul de educaţie scăzut şi lipsa unor strategii de stat privind migrarea au făcut din Republica Moldova un exportator de fiinţe umane pentru Europa Occidentală. Traficul de femei a devenit o formă modernă a sclaviei. Societatea noastră s-a obişnuit deja cu acest tragic fenomen. Ba mai mult ca atît, unii din noi chiar îl stimulează. Acelaşi tată care-şi maltratează fiica, acelaşi soţ care-şi terorizează soţia, fără ca să-şi dea seama creează acel mediu favorabil din care oricine cu orice preţ şi-ar dori să scape.

Pe cît de imaginabilă pare a fi, sclavia şi servitutea încă persistă în secolul nostru. Milioane de oameni din lume suferă, aflîndu-se în condiţii de sclavie, fiind forţaţi să lucreze sau exploataţi sexual, neavînd posibilitatea de a se elibera. Traficul de fiinţe umane este una din cele mai mari provocări ale drepturilor omului din timpurile noastre, şi reprezintă „partea inferioară a globalizării”.

Fenomenul tranziţiei afectează nu numai nivelul de trai al populaţiei. El produce şi alte efecte negative, care sunt percepute treptat. În ceea ce priveşte Republica Moldova, se cere recunoscut faptul că perioada post-totalitară este însoţită de un dezastru absolut în toate sferele vieţii.

În aceste condiţii nefireşti, una dintre cele mai dezavantajate categorii sociale sunt femeile, deoarece ele devin principala ţintă a catastrofei sociale.

Lovindu-se zi de zi de aşa probleme ca: mizeria, violenţa, inechitatea socială, anarhia, indiferenţa statului faţă de problemele sociale, femeile îşi pierd ultimele speranţe într-un viitor mai bun, iar viaţa lor în Republica Moldova se transformă într-un infern. Situaţia este şi mai dificilă, îndeosebi, pentru tinerele reprezentante ale sexului frumos, dat fiind că această categorie de vîrstă, atît sub aspectul fizic, cît şi sub cel psihologic, este foarte sensibilă la toate procesele negative din societate, iar imunitatea contra eventualelor consecinţe este foarte redusă şi, ca urmare, ele nu se pot acomoda la multiplele greutăţi existente la ora actuală în Republica Moldova.

Femeile noastre au tot dreptul să condamne această stare de fapt, deoarece ele nu au

nici o vină pentru haosul pe care ni-1 asigură pînă în prezent guvernanţii.

Fiind nevoite să-şi asigure minimul de trai, care nu poate fi materializat în condiţiile Republicii Moldova, multe femei îşi văd „colacul de salvare” în străinătate, aspirînd că acolo le va surîde norocul. Cu oarecare rezerve, decizia acestor femei de a pleca în ţîri străine, are un caracter motivat, deşi, în acest context, contează şi metoda de realizare a obiectivelor propuse.

În prezent, femeile din Republica Moldova, pentru a-şi cîştiga mijloacele de subzistenţă, sunt nevoite să caute toate modalităţile posibile, ca să ajungă în altă ţară, fiind disponibile să presteze acolo oricare servicii în schimbul unei bucăţi de pîine amară.

În contextul acestor împrejurări dificile, doritorii de a găsi un serviciu în alte ţări sunt nevoiţi să apeleze la căi de emigrare ilegală, chiar dacă preţul acestei tranzacţii este foarte ridicat, iar despre garantarea securităţii personale nici vorbă nu poate fi. Astfel, apar toate premisele pentru apariţia traficului de femei. De acest fapt profită traficanţii, care folosesc cu succes toate procedeele posibile, pentru a atrage victimele în capcanele lor, iar potenţialele candidaturi, care cad în mîinile traficanţilor, sunt tinerele reprezentante ale sexului frumos, deoarece ele pot fi antrenate într-un şir de activităţi murdare, care aduc profit enorm în buzunarele negre.

Traficul de femei şi copii se integrează ca exigenţă în complexul amplu al traficului de orice natură cu fiinţe umane. Înscris ca preocupare majoră a statelor în eforturile de combatere a sclaviei şi a practicilor analoge acesteia, el constituie o gravă atingere a valorilor morale ale persoanei umane, incompatibilă cu relaţiile sociale care ocrotesc demnitatea individului şi moralitatea publică internaţională, protecţia fiinţei umane sub această latură circumscriindu-se problematicii mai generale a protecţiei drepturilor omului.

Comerţul cu femei a fost incriminat ca infracţiune internaţională prin Anga¬jamentul de la Paris, din 18 mai 1904, pentru reprimarea traficului cu femei albe. Ulterior, prin Convenţia internaţională referitoare la reprimarea traficului cu femei albe, din 10 mai 1910, încheiată la Paris, statele părţi au incriminat faptul de a recruta, a antrena sau a influenţa femei sau fete minore spre a se deda prostituţiei, chiar cu consimţământul lor; pentru femeile sau fetele majore, caracterul delictuos al manoperelor folosite era condiţionat de utilizarea fraudei, violenţei, ameninţării sau abuzului de autoritate.

Complinind reglementările anterioare, alte două Convenţii internaţionale de referinţă se adaugă necesităţii de abolire a acestui comerţ imund.

Astfel, Convenţia Internaţională de la Geneva, din 30 septembrie 1921, refe¬ritoare la combaterea traficului cu femei şi copii - adaugă infracţiunilor inter¬naţionale de grup şi pe aceea a traficului de copii de ambele sexe, iar Convenţia Internaţională de la Geneva, din 11 octombrie 1933, cu privire la reprimarea traficului cu femei majore, nu mai condiţionează caracterul infracţional al faptei de nici un mijloc de săvârşire (fraudă, violenţă, ameninţare, abuz de autoritate) şi nici de consimţământul femeii sau fetei majore.