Transmiterea Moștenirii

1. Transmiterea mostenirii

1. 1. Obiectul transmiterii

La decesul unei persoane fizice patrimoniul ei, intransmisibil în timpul vietii, se transmite asupra mostenitorilor, legali sau testamentari . Fiind vorba de un patrimoniu, o universalitate, ea cuprinde nu numai drepturile, dar si obligatiile defunctului. Transmiterea are ca obiect, în principiu, numai drepturile si obligatiile defunctului cu continut patrimonial, cele personale nepatrimoniale fiind netransmisibile pe cale de mostenire.

Întrucât transmiterea succesorala este numai activa, ci si pasiva, urmeaza sa facem unele precizari privind cuprinsul activului si pasivului patrimoniului, iar apoi sa analizam transmiterea drepturilor si obligatiilor si diviziunea lor în cazul pluralitatii de mostenitori.

1. 1. 2. Compunerea activului

În principiu, în alcatuirea patrimoniului succesoral intra drepturile cu continut patrimonial existente la data deschiderii succesiunii în patrimoniul lui de cujus. Drepturile personale nepatrimoniale nu se transmit prin mostenire decât în mod exceptional, în cazurile si în limitele prevazute de lege. De exemplu, potrivit art. 11 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, dintre drepturile morale ale autorului se transmit prin mostenire, pe durata nelimitata, exercitarea dreptului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei si a dreptului de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia autorului (art. 10 lit. b si d).

Drepturile patrimoniale ale defunctului intra în alcatuirea activului succesoral , indiferent de natura lor; drepturi reale principale sau accesorii (proprietate, uzufruct, abitatie, superficie, servitute, dreptul real de folosinta, ipoteca), drepturi de creanta sau drepturi patrimoniale rezultând din creatii intelectuale. Fac parte din activul succesoral si actiunile patrimoniale la care avea dreptul defunctul, cum sunt, de exemplu, actiunile în revendicare, anulare, rezolutiune sau reziliere, revocare etc., actiuni care pot fi pornite sau continuate de mostenitori potrivit regulilor aplicabile .

Nu intra în alcatuirea activului succesoral acele drepturi care, desi patrimoniale si existente în patrimoniul celui care lasa mostenirea, se sting la moartea titularului lor întrucât au caracter viager sau sunt contractate ori nascute ex lege intuitu personae (cum ar fi dreptul de uzufruct, uz sau abitatie, dreptul la întretinere sau renta viagera, dreptul la pensie etc.) ori din alte cauze (de exemplu, moartea celui care lasa mostenirea a operat ca o conditie rezolutorie sau ca un termen incert extinctiv).

Pe de alta parte, exista si unele drepturi care, desi nu fac parte din patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenirii, vor intra în excesive sau prin efectul raportului donatiilor, daca mostenitorii beneficiaza de rezerva succesorala, respectiv de raport. Vor mai intra în activul succesoral fructele naturale si civile produse de bunurile succesorale, ulterior deschiderii mostenirii, inclusiv echivalentul banesc al folosintei exercitata de un mostenitor asupra unui bun din masa succesorala. În conditiile economiei de piata urmeaza a fi avute în vedere si fructele industriale, tinând seama însa de cheltuielile facute si munca depusa pentru producerea lor de catre unul (unii) dintre mostenitori.

1. 1. 2. Compunerea pasivului succesoral

În alcatuirea pasivului mostenirii intra datoriile si sarcinile mostenirii (art. 774 C. civ). Prin datorii succesorale se înteleg acele obligatii patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor (contractual, delictual, legal etc.), exista în patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, inclusiv datoriile defunctului fata de mostenitori .