Trăsături caracteristice ale dreptului administrativ - delimitarea acestuia de alte ramuri de drept

1. Notiunea de drept administrativ

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public, care impreuna cu dreptul privat, alcatuiesc sistemul dreptului roman. Aceasta este cea mai pe scurt definitie a notiunii de drept administrativ si care o integreaza direct in ramura dreptului public, asadar, pentru a gasi definitia completa a acestei notiuni trebuiesc delimitate cele doua ramuri: dreptul public de dreptul privat.

Primul care a facut distinctia dintre dreptul public si cel privat, a fost jurisconsultul roman Domitius Ulpianus, definind jus publicum, ca ramura a dreptului ce priveste interesele statului si jus privatum, ca ramura a dreptului ce priveste interesele indivizilor.

Aceasta idee a fost preluata mai tarziu, in perioada interbelica, ajungandu-se la o distinctie clara intre cele doua ramuri de drept prin cateva deosebiri, cum ar fi: normele de drept privat au caracter mai stabil si sunt mai precise decat cele de drept public, care sunt mai putin determinate; respectarea normelor dreptului privat se face prin alte mijloace decat in dreptul public, unde se utilizeaza forta de constrangere; dreptul privat permite oricarei persoane sa fie titulara unor drepturi si obligatii, pe cand in dreptul public nu oricine poate sa exercite drepturi; daca pentru dreptul public publicitatea este esentiala, pentru dreptul privat este specific secretul.

Dintre acestea, conceptia conform careia in dreptul privat sanctiunile sunt precise iar in dreptul public nu, astazi nu se mai sustine, deoarece in dreptul penal, care face parte din dreptul public, exista sanctiuni foarte precise, asa cum si in dreptul administrativ sunt sanctiuni contraventionale.

Revenind la notiunea de drept administrativ, in literatura de specialitate s-au formulat mai multe definitii referitoare la aceasta:

Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramura a sistemului de drept, alcatuita din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul de executare a legii, de catre autoritatile administratiei publice, in realizarea puterii de stat.

Dreptul administrativ mai poate fi definit ca ramura dreptului public care reglementeaza, concret sau cu valoare de principiu, relatiile sociale din sfera administratiei publice, precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau structuri private, investite cu autoritate publica, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile lor prin actele administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte.

In literatura de specialitate, dreptul administrativ a mai fost definit si ca un ansamblu de reguli, care: a) determina formarea, recrutarea si statutul organelor administrative si persoanelor ce le compun; b) determina puterile lor; c) determina, complementar, limitele acestor puteri; d) determina sanctiunile depasirii acestor puteri, de asemenea, si greselile comise in exercitarea lor.

J. Rivero, in lucrarea ,,Droit administratif”, publicata la Paris in 1971, defineste dreptul administrativ ca dreptul roman care reglementeaza activitatea administrativa a ,,persoanelor publice”, prin persoane publice intelegand ,,organele statului”. Aceasta definitie se apropie cel mai mult de semnificatia de astazi a dreptului administrativ.

Definitia data de Valentin Prisacaru se apropie foarte mult de aceasta semnificatie. El considera ca ,,dreptul administrativ este acea ramura a dreptului public roman care cuprinde totalitatea nomelor juridice ce reglementeaza organizarea si activitatea organelor de stat infiintate pentru realizarea sarcinilor puterii executive, raporturile dintre aceste organe si particulari (persoane fizice si juridice), precum si raspunderea si sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme” .