Tribunalul de Primă Instanță

I. Componenţa T.P.I.

Infiintat in baza Actului Unic European (17 februarie 1986), prin hotararea Consiliului din 24 octombrie 1988 si intrat in vigoare la 1 septembrie 1989, Tribunalul de Prima Instanta are scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza, acela de interpretare uniforma a legislatiei comunitare.

Tribunalul de prima instanta nu este o noua institutie, ci mai degraba o componenta al Curtii de Justitie. Cu toate acestea, este un organism autonom, separat de Curtea de Justitie din punct de vedere organizatoric.

Tribunalul de Primă Instanţă este compus din cel puţin un judecător pentru fiecare stat membru (27 în 2007). Judecătorii sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani care poate fi reînnoit. Judecătorii îl aleg dintre ei pe preşedintele Tribunalului pentru o perioadă de trei ani. Aceştia numesc un grefier pentru o perioadă de 6 ani.

Conditiile care trebuie sa fie indeplinite in vederea numirii ca judecator la aceasta instanta sunt:

• independenta persoanelor eligibile sa fie mai presus de orice indoiala;

• persoana in cauza sa posede aptitudinile cerute pentru numirea intr-o functie juridica obisnuita.

Modalitatile de numire a judecatorilor si a presedintelui, durata mandatului, alte reguli privind alte categorii de personal a Tribunalului, ca si privind organizarea instantei sunt identice sau nu difera prea mult de cele existente in cazul Curtii de Justitie.

Presedintele Tribunalului conduce lucrarile si serviciile acestei instante prezideaza sedintele si deliberarile in camera de consiliu.Daca presedintele este absent sau impiedicat sa-si exercite functia, aceasta este indeplinita de unul din presedintii camerelor.

Tribunalul numeste un grefier insarcinat cu primirea ,transmiterea si conservarea documentelor.Grefierul raspunde de arhiva ,de publicatii si asista Tribunalul sip e judecatori in toate functiile lor oficiale ,inclusive la sedintele Tribunalului.

Grefierul are atributii de natura administrativa,acupandu-se de gestiunea financiara si de contabilitate,cu concursul unui administrator

Sarcinile ce revin grefierului sunt sunt stabilite in detaliu in Instructiunile pentru grefier adoptate de Tribunal in 1994

Dupa depunerea plangerii presedintele Tribunalului repartizeaza cauza unei camere si numeste judecatorul raportor.

Judecătorii îşi exercită funcţiile în deplină imparţialitate şi independenţă.

Spre deosebire de Curtea de Justiţie, Tribunalul nu dispune de avocaţi generali permanenţi. În mod excepţional, această funcţie poate fi încredinţată unui judecător.

Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judecă de camere compuse din cinci sau din trei judecători sau, în anumite situaţii, de un judecător unic. De asemenea, Tribunalul poate judeca o cauză în Marea Cameră (13 judecători) sau în şedinţă plenară atunci când dificultatea problemelor de drept sau importanţa cauzei justifică această măsură. Mai mult de 80 % dintre cauzele cu care este sesizat Tribunalul sunt judecate de camere compuse din trei judecători.

Preşedinţii camerelor compuse din cinci judecători sunt aleşi dintre judecători pentru o perioadă de trei ani.

II. Competenţa T.P.I.

Tribunalul de Primă Instanţă are competenţa de a judeca:

• acţiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice împotriva actelor instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii Europene (ale căror destinatare sunt sau care le privesc în mod direct şi individual), precum şi împotriva actelor normative (dacă îi privesc direct şi dacă nu presupun măsuri de executare) sau, de asemenea, împotriva abţinerii de a acţiona a acestor instituţii, organisme, oficii sau agenţii. Este vorba, de exemplu, de o acţiune introdusă de o întreprindere împotriva unei decizii a Comisiei prin care i se aplică o amendă;

• acţiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei;

• acţiuni introduse de statele membre împotriva Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor de stat, la măsurile de protecţie comercială („dumping") şi la actele prin care Consiliul exercită competenţe de executare;

• acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea unor despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de instituţiile Uniunii Europene sau de funcţionarii acestora;

• acţiuni ce au la bază contracte încheiate de Uniunea Europeană, prin care se atribuie în mod expres Tribunalului competenţa de judecare;

• acţiuni în materia mărcilor comunitare;

• recursuri împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene, limitate la chestiuni de drept.

Deciziile pronunţate de Tribunal pot fi atacate în termen de două luni cu recurs, limitat la chestiuni de drept, la Curtea de Justiţie.