Tribunalul Functiei Publice

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Tribunalul Functiei Publice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. ASPECTE INTRODUCTIVE pag.2
2. ORGANIZAREA TRIBUNALULUI FUNCŢIEI PUBLICE pag.3
2.1ASPECTE GENERALE pag.3
2.2.JUDECĂTORII pag.3
2.3. PREŞEDINTELE pag.3
2.4. GREFIERUL pag.4
2.5.FUNCŢIONARII ŞI PERSONALUL AUXILIAR pag.4
3. FUNCŢIONAREA TRIBUNALULUI FUNCŢIEI PUBLICE pag.5
3.1.CVORUMUL pag.5
3.2. DELIBERAREA pag.5
3.3. VACANŢELE JUDECĂTOREŞTI pag.6
3.4.REGIMUL LINGVISTIC pag.6
3.5.DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE REPREZENTANŢILOR PĂRŢILOR.pag.6
4. PROCEDURA ORDINARĂ ÎN FAŢA TRIBUNALULUI FUNCŢIEI PUBLICE pag. 7
4.1. ASPECTE GENERALE pag. 7
4.2. PROCEDURA SCRISĂ pag. 7
4.3. PROCEDURA ORALĂ pag.10
4.4. SOLUŢIONAREA AMIABILĂ A LITIGIILOR pag.12
4.5. DESISTAREA, NEPRONUNŢAREA ASUPRA FONDULUI ŞI INCIDENTELE DE PROCEDURĂ pag.12
4.6 HOTĂRÂRILE ŞI ORDONANŢELE pag.13
4.7. CHELTUIELILE pag.14
4.8.COMUNICĂRILE pag.17
4.9.TERMENELE pag.17

Extras din document

1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Curtea de Justiţie, cu sediul la Luxemburg , este o instituţie care veghează la respectarea dreptului în cadrul Comunităţilor Europene. Istoria CJE începe odată cu înfiinţarea CECO. Mai precis parafarea Tratatului de înfiinţare a CECO a avut loc în 19.03.1951, a urmat semnarea acesteia în 18.04.1951, şi a intrat în vigoare la 23.07.1952. Încă din 1957 Curtea de Justiţie este o instituţie comună celor trei comunităţi , deşi prin semnarea Tratatelor de la Roma în 25.03.1957 privind înfiinţarea Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (intrate în vigoare la 01.01.1958) numărul structurilor de integrare europeană a crescut de la unu la trei. Potrivit „Convenţiei privind organele comune ale Comunităţilor Europene" semnat imediat după tratatele de înfiinţare sus-amintite, a fost creată o Curte de Justiţie unică pentru cele trei comunităţi . Datorită creşterii numărului de cauze pe rolul Curţii, a fost creat în anul 1989 Tribunalul de primă Instanţă.

Tratatul de la Nisa, acum în vigoare, prevede următoarele: „Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Justiţie sau la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, poate înfiinţa camere jurisdicţionale pentru a asculta şi hotărî în prima instanţă asupra unor categorii de acţiuni sau proceduri în domenii specifice". Pe baza acestui articol Consiliul Uniuni Europene a luat Decizia 2004/752/CE de instituire a unui Tribunal UE al funcţiei publice, menit judecării în primă instanţă a disputele ce apar între funcţionarii publici din instituţiile comunitare şi Uniune.

Pe 28 martie 2006 au avut loc primele audieri în sesiune plenară la Tribunalul UE al funcţiei publice. Totuşi, munca efectivă în aceasta instituţie a început deja din decembrie 2005, când au fost preluate de la Tribunalul de Prima Instanţă 117 cazuri implicând funcţionarii publici europeni în care procedura scrisă încă nu se terminase.

Prin art. 24 din Tratatul de fuziune (Bruxelles) din 8 aprilie 1965 a fost impusă „stabilirea unui regulament al personalului unic şi comun tuturor instituţiilor comunitare". Conform art. 1 din Statut "Este funcţionar al Comunităţilor, în sensul prezentului statut, orice persoană care a fost numită în condiţiile prevăzute de statut într-o funcţie permanentă într-una din instituţiile comunitare printr-un act scris de autoritatea investită cu putere de numire din această instituţie". Trebuie subliniat că această definiţie se aplică, în egală măsură, şi persoanelor numite de către organismele comunitare - agenţii, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de Statut .

2. ORGANIZAREA TRIBUNALULUI FUNCŢIEI PUBLICE

2.1. ASPECTE GENERALE

Conform Statutului Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene din martie 2008, Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene, denumit Tribunalul Funcţiei Publice (TFP), exercită în primă instanţă competenţe în litigiile dintre Comunităţi şi funcţionarii acestora în temeiul articolului 236 din Tratatul CE şi al articolului 152 din Tratatul CEEA, inclusiv în litigiile dintre orice organisme sau agenţii şi funcţionarii acestora pentru care competenţa este atribuită Curţii de Justiţie.

2.2. JUDECĂTORII

TFP este alcătuit din şapte judecători. Totuşi, dat fiind faptul că nu se cunoaşte în acest moment care este viitorul atât al numărului de membri ai Uniunii, dar şi al mărimii structurii instituţionale comunitare şi astfel a numărului de subiecţi şi a cazurilor pe care aceştia le pot aduce în faţa Tribunalului, la cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să mărească numărul de judecători.Ca şi în cazul judecătorilor Curţii de Justiţie, şi cei ai tribunalului sunt numiţi pentru o perioadă de şase ani. Tot astfel, cei al căror mandat se încheie pot fi numiţi din nou. Mandatul unui judecător începe de la data stabilită în acest sens în actul de numire. Dacă aceasta nu este stabilită în actul de numire, mandatul începe de la data acestui act. În ceea ce priveşte cine poate fi numit judecător, se prevede că orice persoană care este cetăţean al Uniunii Europene şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 225a al patrulea paragraf din Tratatul CE şi la articolul 140b al patrulea paragraf din Tratatul CEEA îşi poate prezenta candidatura. În acelaşi timp, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la recomandarea Curţii, determină condiţiile şi modalităţile de depunere şi de prelucrare a acestor candidaturi.

Conform art. 2 din Statut, înainte de a intra în funcţie, fiecare judecător depune, în şedinţă publică, jurământul că îşi va exercita atribuţiile cu deplină imparţialitate şi potrivit conştiinţei sale şi că nu va divulga nimic din secretul deliberărilor. Jurământul este depus în faţa Curţii de Justiţie. Textul jurământului este: „Jur să îmi exercit funcţia cu deplină imparţialitate şi potrivit conştiinţei; jur să nu divulg nimic din secretul deliberărilor.". În caz de demisie a unui judecător, scrisoarea de demisie se adresează preşedintelui Curţii de Justiţie, pentru a fi transmisă preşedintelui Consiliului. Această ultimă notificare antrenează eliberarea postului. Avizul prin care se constată că un judecător nu mai corespunde condiţiilor cerute sau nu mai îndeplineşte obligaţiile aferente funcţiei sale trebuie să exprime cel puţin voturile majorităţii judecătorilor Tribunalului. In acest caz, repartiţia voturilor se transmite Curţii de Justiţie. Votul este secret, judecătorul în cauză neparticipând la deliberare.

2.3. PREŞEDINTELE

Conform art. 6 din Regulile de procedură, în cazul în care mandatul preşedintelui Tribunalului încetează înainte de expirarea termenului stabilit, se procedează la înlocuirea acestuia pentru perioada rămasă.

Votul este secret atunci când se face alegerea preşedintelui, urmând a fi ales cel care obţine voturile a mai mult de jumătate din judecătorii care compun Tribunalul. În cazul în care nici unul dintre judecători nu obţine această majoritate, se organizează alte tururi de scrutin până când aceasta este obţinută. Numele celui ales se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În ceea ce priveşte atribuţiile sale, ele sunt:

a) conduce lucrările şi serviciile Tribunalului;

b) prezidează şedinţele, precum şi deliberările desfăşurate în camera de consiliu ale:

- şedinţei plenare;

- camerei compuse din cinci judecători;

- oricărei camere compuse din trei judecători, dacă face parte din aceasta.

În caz de împiedicare sau de absenţă a preşedintelui Tribunalului ori în cazul în care funcţia de preşedinte al Tribunalului este vacantă, preşedinţia este asigurată potrivit ordinii stabilite de rangul judecătorilor.

2.4. GREFIERUL

Tribunalul numeşte grefierul. Cu două săptămâni înaintea datei fixate pentru numire, preşedintele Tribunalului informează judecătorii cu privire la candidaturile care au fost depuse. Această numire este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Grefierul este numit pentru o perioadă de şase ani şi poate fi numit din nou. Înainte de a intra în funcţie, grefierul depune în faţa Tribunalului jurământul la care am făcut referire mai sus când am prezentat judecătorii. Grefierul nu poate fi eliberat din funcţie decât dacă nu mai corespunde condiţiilor cerute sau dacă nu mai îndeplineşte obligaţiile aferente funcţiei sale; Tribunalul decide după ce i-a acordat grefierului posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tribunalul Functiei Publice.doc