Urmele Papilare

Noţiuni generale de dactiloscopie

Dactiloscopia este o parte a ştiinţei criminalistice care are ca obiect examinarea amprentelor digitale, palmare şi plantare în scopul identificării persoanei. Obiectul dactiloscopiei cuprinde:

— elaborarea procedeelor şi stabilirea mijloacelor de descoperire, fixare, ridicare şi examinare a urmelor desenelor papilare lăsate în diferite locuri de persoane;

— elaborarea procedeelor de amprentare a persoanelor;

— elaborarea regulilor de codificare a amprentelor papilare, în vederea organizării cartotecilor şi a cazierului dactiloscopic;

— elaborarea metodologiei de realizare a expertizei dactiloscopice pen¬tru identificarea persoanei.

Structura pielii şi formarea crestelor papilare

Pielea este învelişul care îmbracă întreaga suprafaţă a corpului uman. Ea este formată din trei straturi: epidermul, dermul şi hipodermul.

Epidermul este partea exterioară a pielii, fiind alcătuit din mai multe stra¬turi de celule epiteliale. Celulele superioare ale epidermului sunt celule moarte şi for¬mează un strat cornos relativ dur, care face din epiderm un înveliş protector al pielii.

Dermul sau pielea propriu-zisă este un ţesut fibros, viu, conjunctiv şi elastic. El conţine vasele capilare, vasele arteriale si venoase, precum si ter¬minaţiile a numeroşi nervi senzitivi.

Hipodermul este stratul cel mai profund, situat sub derm, care face legătura între piele şi organele interioare.

La punctul de contact cu epidermul, în partea sa superioară, dermul prezintă o serie de proeminenţe, de ridicături conice, care se numesc papile, în vârful papilelor (ce sunt străbătute fiecare de câte un canal) se află porii prin care este eliminată transpiraţia. Papilele dermice sunt înşiruite liniar, unele lângă altele. Rândurilor de papile le corespund rândurile de creste papilare situate la suprafaţa dermului.

Crestele papilare care se formează la suprafaţa dermului au o înălţime ce variază între 0,1 —0,4 mm şi o lăţime între 0,2 — 0,7 mm. Ele sunt despărţite de nişte şănţuleţe numite „şanţuri papilare", ce au aceleaşi dimensiuni ca ale crestelor pe care le separă.

Forma crestelor papilare de la suprafaţa dermului este reprodusă identic de stratul epidermic, ceea ce face ca în exterior epidermul să prezinte aceleaşi caracteristici ca şi dermul. Sudoarea excretată de glandele sudoripare şi sub¬stanţele grase (sebum) secretate de glandele sebacee formează la suprafaţa epidermului un strat de săruri şi grăsimi care, la contactul cu un obiect, se depun pe acesta şi redau întocmai forma crestelor papilare.

Din desenele papilare sunt conside¬rate ca făcând parte şi încreţiturile pielii care străbat transversal crestele papilare, denumite linii albe, precum şi liniile ce se formează pe epiderm în zona şanţurilor flexorale.

Desenele papilare imprimate pe su¬prafaţa unor obiecte, cunoscute în crimina¬listică şi sub denumirea de dactilograme, sunt de două feluri:

— dactilograme care reprezintă de¬senele papilare imprimate voluntar, în limbajul de specialitate acestea sunt denumite fie am¬prente papilare, fie impresiuni, fie amprente de comparat;

— dactilograme care reprezintă de¬senele papilare imprimate involuntar pe un obiect oarecare. Sunt denumite urme papilare sau amprente în litigiu.

În funcţie de locul unde se află situat pe suprafaţa pielii desenul papilar, impresiunile şi urmele pot fi: — digitale, când reprezintă crestele papilare de pe suprafaţa interioară a degetelor;

— palmare, când reprezintă crestele papilare de pe întreaga suprafaţă interioară a palmelor;

— plantare, când reprezintă crestele papilare de pe talpa picioarelor.

Proprietăţile desenelor papilare

A. Unicitatea sau individualitatea desenului papilar

Cercetătorii în materie de dactiloscopie susţin că este imposibil a se întâlni două persoane cu desene papilare identice. Fiecare desen papilar al fiecărui deget are o morfologie unică neexistând două degete cu desene identice, chiar la aceeaşi persoana.