Ariile protejate - Rezervația Științifică Prutul de Jos

Acest monument al naturii de o rara frumusete se afla in lunca Prutului, langa satul Slobozia-Mare, judetul Vulcanesti. .

Calatorind pe la sudul republicii, de la Cahul in jos, observam o multime de suprafete inmlastinite, care, impreuna cu raul Prut, formeaza un organism intreg, vitalitatea caruia e mentinuta de cel putin 12 brate ale fluviului. Apa prin cele 12 brate vine necontenit. Vine mai ales primavara, cand Prutul se revarsa si lunca lui, pe o distanta de zeci de kilometri, capata infatisarea unei mari. Aceasta “mare” tine o luna, doua, apoi isi restrange hotarele. Si de la satul Manta pana la Slobozia -Mare raman sa bucure ochii doar doua intinderi de apa, cea mai interesanta si bogata in apa fiind lacul natural Beleu, in jurul caruia s-a si organizat rezervatia mai sus amintita

Daca il privim din departare, e o priveliste destul de incantatoare. Lacul este inconjurat de jur imprejur cu o bordura de trestie, papura, alte plante de balta. Pe apa lui misca zeci ori poate sute de plauri. Plaurii, pe care creste o bogata vegetatie acvatica, creeaza o priveliste nemaipomenit de atragatoare, care vara amintesc desisurile de nestrabatut a junglei, iar in toiul iernii – intinderi lipsite de viata ale desertului. Pentru locatarii din imprejurimile lacului Beleu, ele prezinta niste “instalatii meteorologice”, cu ajutorul carora poti determina directia si forta vantului. Pentru lumea pasarilor de balta, insa, plaurii prezinta niste mici nave, pe care poti calatori fara nici un efort pana la cea mai indepartata “ospatarie” de peste proaspat.

Plaurii, ca si baltile din jur, sunt locuri ideale pentru viata animalelor. Reptilele benefeciaza de arsita dogoratoare, de care au nevoie pentru asi incalzi sangele vesnic rece; pasarile gasesc locuri retrase pentru asi face cuiburi si a scoate pui, iar fiarele afla aici spatii generoase pentru vanatoare si pescuit. De aceea, nu este intamplator faptul ca in aceste locuri se acomodeaza usor la mediu atat animalele acvatice, cat si cele de stepa si de padure. Trebuie de mai adaugat ca aici si hrana este din belsug.

Lacul Beleu are o mare importanta nu numai pentru Moldova, dar si pentru statele invecinate, deoarece este un loc de trai si de popas pentru multe pasari migratoare de apa si de balta. Ca si orice imparatie, lacul isi are hotarele sale, la care stau de straja, in calitate de “graniceri”, batlanul sau starcul-mare-cenusiu, starcul-alb, starcul-galben, starcul-purpuriu, starcul-de-noapte, starcul-pitic. Prin papuris se plimba gainusa-de-balta, pescarusii si pasari mari, cu ciocul lung si incovoiat: lopatarul vesnic impodobit in alb, cu cioc lung si lat, ca o lopata, lebede-cucuiate, lebede-cantatoare, gaste-cenusii, culici, sitari, ferestrari. Opt specii de rati indica stiinta in acest lac: rata-fluieratoare, rata-pitica, rata-cantatoare, rata-cu-capul-brun, rata-motata, rata-cu-ochelari, rata-cu-peruca, rata-cu-frigare. Un loc deosebit il ocupa aici pelicanii, care vin in lacul Beleu din delta Dunarii dupa hrana.

E destul de bogata aici si lumea pestilor. Stiinta a stabilit ca in lacul Beleu se intalnesc peste 20 de specii de pesti, unele fiind foarte rare pentru Moldova: platica-de-Dunare, bibanul-soare, tiganusul-batran. Sunt si specii de valoare: crapul, sudacul, salaul, vaduvita etc.

Lacul si luncile inundabile, stuful, papura si ierburile inalte sunt adevarate ascunzisuri pentru diferite mamifere. Numai aici poti admira in libertate vidra, nurca, hermina, dihorele-de-padure, ondatra. Prin stufarii se intalnesc pisica-salbatica-galbena, mistretul.

E bogata si lumea plantelor, care include si unele specii relicte si rare: castanele-de-apa – o planta cu tulpina lunga, flori albe si fructe comestibile, foarfeca-baltii, ferigele-de-balta. Pe intinderile dintre insulele plutitoare oglinda nemiscata a apei e batuta cu lintita verde, cornaci, iar deasupra lor isi intind frunzele enorme nuferii. Prin aceste locuri se intalnesc doua specii de nuferi: cu flori galbene si cu flori albe. Ei reprezinta cu adevarat elita lumii vegetale de aici.

Rezervatia “Prutul de Jos” in pericol

In scopul ocrotirii florei si faunei din lacul Beleu si a luncilor inundabile din imprejurimile lui, pentru crearea conditiilor favorabile reproducerii plantelor rare si pe cale de disparitie prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova din 23 aprilie 1991 a fost organizata rezervatia Prutul de Jos cu o suprafata de 1691 ha. Prin aceeasi hotarare rezervatiei Prutul de Jos i s-a atribuit sectorul din jurul ei, fiind declarata zona rezervata, cu o latime de 1,5 km.

Aproape 2/3 din suprafata rezervatiei este ocupata de apele lacului Beleu. Pe restul teritoriului cresc stufarisuri, salcisuri si ierburi caracteristice pajistilor de lunca inundabila.