Avalanșe

Introducere

Prin CATASTROFE, CALAMITĂŢI sau DEZASTRE se înţelege acele evenimente atmosferice care pot avea consecinţe grave pentru om şi omenire: pierderi de vieţi şi pagube deosebit de grave

Avalanşa este o masă importantă de zăpadă care se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte. O avalanşă poarte duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Cine are ghinionul să fie prins în ea va muri aproape sigur strivit sau sufocat.

Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creştere a riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.

Avalanşă în Munţii Rodnei

Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa,rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cu o slaba coeziune in adancime. In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static,dar si unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab,care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda,tasata,Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghicu orizonatala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica,dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare,pleaca la vale,rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei,care este supererior travaliului de frecare interna si masele de zapada alaturate. Coborand de-a lungul pantelor,avalansele smulg arbori,bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi.In Alpi apar cu zecile in fiecare an,in orice anotimp si fara ca sa urmareasca permanent acelasi culoar pe versantii muntilor. In Carpati,drumul avalanselor se vede de departe pe coasta muntelui,marcat de arborii culcati la pamant.Cu toate masurile de precautie,nu se poate spune ca a trecut o iarna in care avalansele din Bucegi,Fagaras,Paranf,Retezat,sa nu fi facut victime!

Etapele unei avalanşe

Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari şi alunecă peste acestea. În timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt. Avalanşa îşi măreşte viteza de deplasare (până la 350km/h)

Din punct de vedere fizic, o avalanşă este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

Mase enorme de zăpadă, gheaţă sau pământ care, ca urmare a unei rupturi bruşte a echilibrului, se pun în mişcare pe pantele înclinate sunt cunoscute sub numele de avalanşe Viteza de alunecare creşte foarte repede în funcţie de înclinarea versanţilor şi datorită unei slabe rezistenţe la frecare.

1. Avalanşele de zăpadă şi de gheaţă se produc brusc în zonele montane, acolo unde zăpada şi gheaţa, în cantităţi mari, persistă vreme îndelungată şi unde prezenţa pantelor şi văilor uşurează alunecarea, datorită gravitaţiei, prăvălindu-se cu mare viteză şi distrugând totul în calea lor. Zăpada, depusă la baza pantei, provoacă mai departe, prin topire, scurgeri masive de apă. Prin acţiunea lor dezastruoasă acestea au fost numite “tăvălugul alb” sau “teroarea albă”.

Aceste avalanşe iau naştere în toate anotimpurile, mai rar toamna, păstrând anumite caracteristici după sezon. Factorii care generează avalanşele de zăpadă şi de gheaţă sunt atât naturali ca: grosimea stratului de zăpadă, starea ei (prăfuită, uscată sau umedă), temperatura aerului, cantitatea de zăpadă căzută, vânturile, relieful (pante accentuate, dispunerea versanţilor, lungime şi forma lor, prezenţa văilor), gradul de împădurire, cât şi antropici legaţi de acţiunea omului prin despădurirea versanţilor, sau schimbările produse în structura arboretului.

Declanşarea avalanşelor este favorizată de următoarele condiţii şi factori: trăsăturile stratului de zăpadă, conformaţia versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activităţi.

După modul de formare, avalanşele pot fi:

- fenomene naturale - declanşate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;

- cauzate de om - declanşate de trecerea unui schior, zgomote puternice (foc de armă) sau de altă intervenţie umană.