Avalansele

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Avalansele.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Avalansele

Reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice, cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa, rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cu o slaba coeziune in adancime. In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static, dar si unghiul de frecare cinetic, desigur mult mai slab, care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada prafoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda, tasata. Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghi cu orizontala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica, dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare, pleaca la vale, rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei, care este superior travaluiului de frecare interna si masele de zapada alaturate. Coborand de-a lungul pantelor, avalansele smulg arbori, bucati de roci si material mobil pe care-l depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi. In Alpi apar cu zecile in fiecare an, in orice anotimp si fara ca sa urmareasca permanent acelasi culoar pe versantii muntilor. In Carpati, drumul avalanselor se vede de departe pe coasta muntelui, marcat de arborii culcati la pamant.

Factorii care contribuie la declansarea avalanselor:

Acestia sunt naturali, multipli, fiecare din ei avand, de la caz la caz, o contributie mai mare sau mai mica, pana la declansarea avalansei. Acesti factori, numiti de unii “conditii” sau “cauze”, pot fi incadrati in trei grupe mari:

- Relieful: Este cel care reprezinta “patul” pe care se asterne patura de zapada. Deplasarea zapezii, prin alunecare sau raostogolire, pe acest pat, depinde de unele conditii meteo, dar si de relief.

Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre aproximativ 20 si 55 grade. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi “maturate” de avalanse venite mai de sus. Firul vailor inguste, sub forma de “V”, e mai periclitat de avalansele venite de pe versant, decat al celor largi, in forma de “U”.

Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele in trepte. Pantele cu copaci, jnepenisuri/tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, “retinand” zapada.

- Zapada: Este desigur principala conditie pentru decalnsarea avalanselor.

Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru montani;

Densitatea: Pe langa grosimea stratului , conteaza mult si densitatea;

Structura microscopica (forma cristalalelor) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada uscata, cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a “sudat” de baza,

- Conditiile meteo: Ele influienteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol.

Temperatura. Frigul sub 0 grade C nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada si nici cu stratul anterior sau cu solul. Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui precum si “sudarea” cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant cald sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, “grea”, putand usor aluneca pe straturile mai vechi sau pe “pat”. Acesta este si cauza avalanselor “de primavara” din zilele insorite.

Vantul –asociat ninsorii, produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in culoare sau in placile de vant este foarte periculoasa, fiind de obicei mai instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita, si de asemenea fiind mai greu de recunoscut.

Mecanismul de declansarea avalanselor

Stratul de zapada adera la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai putin, in functie de factorii descrisi anterior. Consolidarea dintre stratul nou si cel vechi se produce lent, in 2-3 zile sau chiar mai multe, reducand riscul de declansare spontana, care este foarte mare imediat dupa ninsoare. Aderenta mentine patura de zapada, greutatea aparente tinde sa invinga adereanta la sol sau coeziunea dintre staturi. Cresterea greutatii aparente poate fi o crestere reala de greutate a stratului de zapada, cand se autodeclanseaza avalansa, sau adaugarea altor forte, cand avem avalansa provocata.

Pe pantele cu inclinatie mare, in jur de 45 grade, autodeclansarea se produce la cantitati mai mici de zapada, si prin urmare se “descarca” mai des. Pe pantele mai line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potentialul distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari. Avalansa o data pornita, evolueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de zapada, ci si de morfologia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. Evolutia depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare, caci cristalele de zapada se modifica, devenind in majoritatea particule si deci o mare “fluiditate”, ce duce la o mare viteza de curgere a avalansei.

Avalansele pe pante sub influienta gravitatiei

Avalansele de zapada si de gheata se produc brusc in zonele montane, acolo unde zapada si gheata, in cantitati mari, persista vreme indelungata si unde prezenta pantelor si vailor usureaza alunecarea, datorita gravitatiei, pravalindu-se cu mare viteza si distrugand totul in calea lor. Zapada, depusa la baza pantei, provoaca mai departe, prin topire, scurgeri masive de apa. Aceste avalanse iau nastere in toate anotimpurile, mai rar toamna, pastrind animite caracteristici dupa sezon.

Factorii care genereaza avalansele de zapada si de gheata sunt atat naturali, cat si antropici legati de actiunea omului prin despadurirea versantilor, sau schimbarile produse in structura arboretului.

Nasterea lor este detreminata de cauze complexe.

Fisiere in arhiva (1):

  • Avalansele.doc

Alte informatii

Universitatea Ecologica BUCURESTI Facultatea de Ecologie BRAILA