Calitatea Aerului

Generalităţi

Autoturismele reprezintă un mijloc de transport foarte convenabil iar costurile aferente - în special cel al combustibilului - sunt relativ scăzute. Însă adevăratul preţ al folosirii autoturismelor devine foarte ridicat în momentul în care luăm în considerare bani cheltuiţi pentru construcţia de drumuri şi şosele, mai ales când ţinem cont de poluarea şi de celelalte efecte nocive asupra mediului pe care le provoacă acest mijloc de transport. Acum exact 10 ani tendinţele de creştere a parcului auto mondial păreau extrem de nedurabile.

Din 1950 , populaţia lumii s-a dublat, însă numărul de maşini a crescut de aproape 10 ori. În 1996 existau aproape 500 milioane de maşini iar producţia anuală de automobile era cu puţin mai mare de 36 milioane. Două treimi din parcul auto mondial (333 milioane de maşini) erau în Statele Unite, Japonia şi Europa de Vest, unde creşterea şi producţia este în acest moment în stagnare (şi în unele cazuri în descreştere ). Dar numărul de maşini creşte impresionant în multe părţi ale Europei de Est, Americii Latine şi Asiei. Parcul auto din estul Europei a crescut în ultimii ani cu 10% , la 37 milioane de maşini, în timp ce vânzările au crescut cu 10%. Numărul de maşini din Rusia a crescut cu 6% , la un total de 14 milioane de autovehicule. Vânzările din Cehia şi Polonia au crescut cu 25% respectiv 29%.

Parcul auto din America Latină a crescut de asemenea cu 4 % în 1996 ajungând la un total de 33,4 milioane maşini. Vânzările anuale au atins în 2008 două milioane de automobile. În Brazilia, atât producţia cât şi vânzările aproape s-au dublat faţă de 1992. Cea mai mare creştere a numărului de maşini are loc în Asia , fără Japonia, unde parcul auto a crescut cu 15 % la aproape 20 milioane de maşini. În China, producţia a crescut de aproape 10 ori din 1991 .Călătoriile şi excursiile cu automobilul, distanţa dintre locuinţă şi locul de muncă, magazine şi şcoală, presiunea timpului sunt motivele principale ce încurajează utilizarea mijloacelor de transport .

Felul în care ne deplasăm are o importanţă deosebită pentru sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Aerul din jurul nostru devine din ce în ce mai irespirabil, problemele de sănătate cauzate de acest fapt sunt din ce în ce mai frecvente, strada devine din ce în ce mai mult un loc destinat autoturismelor şi nu oamenilor.

Multe din noile democraţii apărute în Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o creştere necontrolată a traficului auto, care este de multe ori însoţită de privatizarea (sau dispariţia) sistemelor de transport public şi de programe importante de construcţii de drumuri.

În multe ţări, aceste procese au loc fără o evaluare prealabilă a consecinţelor sociale, economice şi ecologice şi fără o dezbatere publică bine organizată. Iar România se află şi ea printre aceste ţări.

Într-adevăr, una din cele mai mari probleme se pare că este lipsa generală de informaţii despre impactul transportului asupra mediului . În lucrarea de faţă, scopul fiind urmărirea poluării atmosferei de către activităţile industriale , implicit de transporturi , voi puncta numai impactul poluării acestor activităţi .

Tabel nr.1 Schematizarea impactului semnificativ al transportului rutier asupra atmosferei

Activitatea de transport Cine poluează Poluanţi Efecte

Transport rutier

Combustie de produse petroliere

Emisii : NOx,CO, CO2, COV, pulberi sedimentabile Impact global şi local asupra mediului

Efecte asupra sănătăţii

Ozonul din troposferă şi PAN

Folosirea şi abandonarea de combustibili şi aditivi Pb şi COV ( benzen) Efecte asupra sănătăţii

Zgomot Vibraţii Efecte asupra sănătăţii

Tabel nr. 2 Schematizarea impactului semnificativ al transportului feroviar asupra atmosferei

Activitatea de transport Cine poluează Poluanţi Efecte

Transport feroviar Generare de energie electrică pentru funcţionarea trenurilor electrice Emisii în atmosferă Efectul de seră

Încălzirea planetei

Locomotive Diesel Emisii în atmosferă Efecte asupra sănătăţii

Locomotive cu aburi Emisii în atmosferă Efecte asupra sănătăţii

Astfel de studii (impactul transportului asupra mediului ) pur şi simplu nu au fost făcute sau, cel puţin, nu s-au făcut într-un mod coerent, sistematic şi consistent.

Gazele de eşapament provoacă probleme serioase de sănătate persoanelor suferinde de astmă şi alte boli respiratorii, cardiacilor, gravidelor, vârstnicilor şi copiilor.

Tabel nr.3 Schematizarea impactului transportului maritim şi fluvial asupra atmosferei

Activitatea de transport Cine poluează Poluanţi Efecte

Transportul maritim şi fluvial Activităţi portuare intense Emisii în atmosferă Impact global şi local asupra mediului

Depozitarea şi încărcarea rezervoarelor Emisii în atmosferă Impact global şi local asupra mediului

Agenţia Internaţională de Cercetări asupra Cancerului clasifică benzenul şi particulele emise ca fiind substanţe cancerigene, gazele de eşapament de la motoarele pe benzină ca fiind ,,posibil cancerigene”.

În 1990 , Agenţia Suedeză de Protecţie a Mediului a estimat că, din totalul populaţiei Suediei de 8,4 milioane locuitori, un număr cuprins între 300 şi 2000 de persoane se vor îmbolnăvi de cancer în fiecare an din cauza poluării generale a aerului. Principalele substanţe vinovate pentru creşterea riscului de cancer sunt particulele şi hidrocarburile aromatice policiclice, ambele fiind emise de autovehicule. Raportul a conchis că emisiile poluante cauzatoare de cancer trebuie să fie reduse cu 90% în zonele urbane pentru protejarea sănătăţii publice.

Tabel nr. 4 Schematizarea impactului transportului aerian asupra atmosferei

Activitatea de transport Cine poluează Poluanţi Efecte

Transportul aerian

Aeronavele Emisii : NOx,CO2 (mai ales în timpul decolării, rulării pe pistă şi aterizării) Smog la nivelul solului

Ploaie acidă

Traficul rutier auxiliar din cadrul aeroporturilor Emisii : NOx,CO, CO2, COV, pulberi sedimentabile Impact global şi local asupra mediului

Un studiu german a descoperit că funcţionarea anormală a plămânilor , respiraţia şuierată şi acneea la copiii de şcoală erau direct legate de volumul de trafic din cartierele în care trăiau aceşti copii sau în care era situată şcoala. Cercetări din Birmingham (Marea Britanie) au descoperit că internările în spital a copiilor cu astmă se datorau faptului că aceştia locuiau în apropierea unor drumuri aglomerate.