Calitatea Apelor de Suprafata in Romania

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Calitatea Apelor de Suprafata in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Scurtu Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Apa! N- ai nici gust, nici miros, nici culoare, nici aroma, nu poti fi definita, te gustam fara sa te cunoastem. Tu nu numai ca esti necesara vietii: tu esti însasi viata. Esti cea mai valoroasa bogatie din lume si esti cea mai gingasa, tu, atât de pura si în adâncul pamântului.

Antoine de Saint-Exupery

1. Importanta apei

Apa are o importanta covârsitoare pentru existenta vietii. Putem afirma cu toata certitudinea ca pe pamânt nu exista organism vegetal sau animal care sa poata sa supravietuiasca fara apa. De asemenea apa intra în constituirea atmosferei, precum si în alcatuirea majoritatii mineralelor si rocilor.

Apa este necesara în toate sectoarele de existenta si de activitate ale omului, aducându-si astfel din plin aportul la civilizatia omenirii. Dar, în conditiile cresterii populatiei, urbanizarii si industrializarii se pune tot mai acut problema utilizarii rationale a surselor de apa si necesitatea preocuparii pentru pastrarea calitatii apelor, pentru depistarea la timp a elementelor toxice si pentru gasirea mijloacelor adecvate de a le face inofensive.

2. Clasificare si caracteristicile apelor de suprafata

Apele dulci de suprafata reprezinta majoritatea rezervei de apa dulce lichida si formeaza reteaua hidrografica.

Apele de suprafata se clasifica în ape statatoare (mari si oceane, lacuri etc.), ape curgatoare (izvor - pârâu - râu - fluviu) si ape stagnante. Distingem lacuri naturale si lacuri artificiale, cursuri de apa naturale, modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale).

Apele dulci de suprafata difera dupa foarte multe caracteristici: debitul si variatiile sale (la cele curgatoare), temperatura, concentratia si natura substantelor dizolvate sau aflate în suspensie, continutul biologic si microbiologic etc., fiecare masa de apa lichida cu albia ei si vietuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Totodata, apele dulci de suprafata au si numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regula mai putin mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai influentabile de catre alti factori (naturali si antropici), mai usor poluabile, mai putin stabile în caracteristici, dar totodata au si capacitati mai crescute de a-si automentine calitatea.

3. Principalele ape dulci de suprafata: râurile si lacurile

Râurile. Curgerea râurilor este foarte diferita în functie de panta, configuratia albiei (rugozitate, forma, adâncime etc.) si de alti factori. Viteza de parcurs variaza pe diversele sectiuni si este importanta de cunoscut, mai ales pentru a putea prezice pozitia la un moment dat a unei unde de viitura sau de poluare. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) si de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu, date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apa mai voluminoase sau cu o anume compozitie distincta (de exemplu o unda de poluare) între doua sectiuni de control. Modele de curgere se pot stabili si experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt colorantii (fluoresceina) sau trasorii radioactivi. Cunoscând bine morfologia albiei si alte elemente se pot face si modelari teoretice, dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicata pentru a permite o modelare teoretica a curgerii a carei rezultate sa fie utile practic, cu exceptia unor portiuni scurte sau a râurilor mari si lente.

În cadrul aceluiasi râu, apa nu curge cu viteza uniforma, ci lent spre fund si maluri si mai rapid spre suprafata si mijloc. Dar de regula curgerea nu e laminara ci turbulenta iar variatiile de panta, latime, adâncime a albiei, pragurile si obstacolele si alti factori determina o curgere de mare complexitate si variabilitate, incluzând vârtejuri, bulboane, zone de contracurent sau cvasistationare alternând cu repezisuri. Acest fapt la rândul sau determina o variatie spatiala si temporala a albiei râului si curgerii apei. Toate aceste au o mare importanta pentru autoepurarea apei si pentru calitatea ecologica, oferind habitate variate în cadrul aceluiasi râu, ceea ce este esential pentru biodiversitate.

Râul este un sistem dinamic, a carui morfologie e normal sa sufere anumite modificari în timp, atât ca si configuratie interna a albiei minore, cât si c modificare a traiectului albiei, prin migrarea meandrelor si alte fenomene.

De la izvoare spre aval, râurile îsi modifica treptat caracteristicile de curgere, configuratia albiei si calitatea apei. Corespunzator variaza si structura biocenozelor. Pentru pesti putem distinge în zona noastra geografica pe un râu portiuni de dominanta a unei specii sau asocieri: zona fântânelului; zona pastravului (specii însotitoare: boistean, grindel, zlavoaca); zona lipanului si moioagei (specii însotitoare: lostrita, clean dungat) etc.

Lacurile sunt ape statatoare si se împart în naturale si artificiale. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturala închisa a scoartei pamântului, dar exista si lacuri de alta origine, cum sunt cele de baraj natural, sau în cratere vulcanice etc. Majoritatea sunt lacuri cu apa dulce, însa exista multe cu apa sarata, mai ales în zone aride, dar si în alte împrejurari cum sunt foste saline inundate, golfuri marine ce au fost separate de mare etc. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare,

Fisiere in arhiva (1):

  • Calitatea Apelor de Suprafata in Romania.doc