Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile afectate grav de seceta si/sau de desertificare, in special in Africa, adoptata la Paris la 17 iunie 1994.

Art. 2. — La propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, a Academiei Romane si a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, Guvernul va stabili, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, cadrul institutional operativ pentru asigurarea coordonarii, la nivel national, a masurilor necesare punerii in aplicare a prevederilor conventiei, in conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1 si ale art. 14 alin. 2 din aceasta, precum si ale art. 5 lit. a) si ale art. 8 din anexa nr. IV la conventie de aplicare a acesteia pentru regiunea nord-mediteraneana.

Traducerea Conventiei Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii

Partile la prezenta conventie,

afirmand ca fiintele umane din zonele afectate sau amenintate se afla in centrul preocuparilor pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, facandu-se ecoul preocuparii staruitoare a comunitatii internationale, incluzand state si organizatii internationale, fata de efectele negative ale desertificarii si secetei,

constiente ca zonele aride, semiaride si uscat-subumede constituie, impreuna, o parte semnificativa din suprafata uscatului Pamantului si sunt locul de viata si sursa mijloacelor de existenta pentru o mare parte a populatiei sale,

recunoscand ca desertificarea si seceta sunt probleme de dimensiune globala, prin aceea ca ele afecteaza toate regiunile globului, si ca este necesara actiunea unita a comunitatii internationale pentru combaterea desertificarii si/sau reducerea efectelor secetei,

constatand numarul ridicat al tarilor in curs de dezvoltare, in special al tarilor cel mai putin dezvoltate, printre cele care sunt grav afectate de seceta si/sau de desertificare si consecintele deosebit de tragice ale acestor fenomene in Africa,

constatand, de asemenea, ca desertificarea este cauzata de interactiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali si economici,

luand in considerare impactul comertului si aspectele relevante ale relatiilor economice internationale asupra capacitatii tarilor afectate de a combate desertificarea in mod corespunzator,

constiente ca o crestere economica durabila, dezvoltarea sociala si eradicarea saraciei constituie prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare afectate, in special in Africa, si sunt esentiale pentru satisfacerea obiectivelor durabilitatii,

preocupate de faptul ca desertificarea si seceta afecteaza dezvoltarea durabila, prin interrelatiile lor cu probleme sociale importante, cum sunt: saracia, situatia precara a sanatatii si hranei, lipsa securitatii alimentare si cele ce decurg din migrarea, stramutarea persoanelor si dinamica demografica,

apreciind importanta eforturilor anterioare si experienta statelor si a organizatiilor internationale in combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, in special in realizarea Planului de actiune pentru combaterea desertificarii, care a fost adoptat de Conferinta Natiunilor Unite asupra desertificarii in anul 1977,

constiente ca, cu toate eforturile din trecut, progresul in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei nu a fost pe masura asteptarilor si ca este necesara o abordare noua si mai eficienta, la toate nivelurile, in contextul dezvoltarii durabile,

recunoscand valabilitatea si oportunitatea deciziilor adoptate de Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului si dezvoltarii, in special ale prevederilor Agendei 21 si ale cap. 12 al acesteia, care prevede o baza pentru combaterea desertificarii,

reafirmand, in aceasta lumina, angajamentele tarilor dezvoltate, care sunt cuprinse in paragraful 13 al cap. 33 din Agenda 21,

reamintind Rezolutia 47/188 a Adunarii Generale, in special prioritatea stabilita in acest document pentru Africa, si toate celelalte rezolutii, decizii si programe ale Natiunilor Unite asupra desertificarii si secetei, precum si declaratiile relevante ale tarilor africane si ale celor din alte regiuni,

reafirmand Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii, care, in Principiul 2, statueaza ca, in concordanta cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse in conformitate cu propriile politici de mediu si de dezvoltare, precum si responsabilitatea de a asigura ca activitatile aflate sub jurisdictia sau controlul lor sa nu prejudicieze mediul altor state sau al zonelor aflate dincolo de limitele jurisdictiei nationale,

recunoscand ca guvernele nationale joaca un rol decisiv in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei si ca progresul in aceasta privinta depinde de aplicarea locala a programelor de actiune in zonele afectate,

recunoscand, de asemenea, importanta si necesitatea cooperarii internationale si parteneriatului in combaterea desertificarii si in reducerea efectelor secetei,

recunoscand, in plus, importanta asigurarii pentru tarile in curs de dezvoltare afectate, in special din Africa, a mijloacelor eficiente, inter alia, a resurselor financiare substantiale, incluzand finantare noua si suplimentara, precum si a accesului la tehnologie, fara de care le-ar fi dificil sa isi indeplineasca angajamentele din aceasta conventie,

exprimand ingrijorarea asupra impactului desertificarii si al secetei in tarile afectate din Asia Centrala si Transcaucazia,

insistand asupra rolului important jucat de femei in regiunile afectate de desertificare si/sau de seceta, in special in zonele rurale ale tarilor in curs de dezvoltare, precum si asupra importantei asigurarii participarii depline atat a barbatilor, cat si a femeilor, la toate nivelurile, la programele pentru combaterea desertificarii si pentru reducerea efectelor secetei,

subliniind rolul special al organizatiilor neguvernamentale si al altor grupuri majore in programele pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei,

tinand seama de relatia dintre desertificare si alte probleme de mediu de dimensiune globala, cu care se confrunta comunitatile internationale si nationale,

tinand, de asemenea, seama de contributia pe care combaterea desertificarii o poate avea pentru realizarea obiectivelor Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ale Conventiei asupra diversitatii biologice si ale altor conventii din domeniul mediului,

apreciind ca strategiile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei vor fi de cea mai mare eficienta, daca se bazeaza pe examinarea sistematica, profunda, si pe cunoasterea stiintifica, riguroasa, si daca sunt reevaluate continuu,

recunoscand nevoia urgenta de imbunatatire a eficientei si a coordonarii cooperarii internationale pentru facilitarea punerii in aplicare a planurilor si a prioritatilor nationale,

hotarate sa actioneze corespunzator pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei, spre binele generatiilor prezente si viitoare,

au convenit dupa cum urmeaza: