Deșeuri și substanțe periculoase - generare, depozitare, ambalare, etichetare

Deşeurile periculoase conţin constituenţi cu proprietaţi explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecţioase, teratogene, mutagene, ecotoxice. Acestea sunt periculoase ca atare, în contact cu alte substanţe sau în cursul depozitării.

In 2003, în România, au fost identificate 145 de tipuri de deşeuri periculoase, din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deseuri. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generata de peste 2,2 milioane tone de deşeuri, ceea ce reprezintă 3% din totalul deşeurilor produse în 2003, inclusiv sterilul minier.

Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele Vâlcea, Prahova, Alba, Dolj, Bacău, Constanţa, Olt. Majoritatea deşeurilor periculoase provin din industria chimică (anorganică şi organică), de la rafinarea petrolului şi din procesele termice.

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 2003 au fost:

• deşeuri de sodă calcinată (leşii caustice)

• fosfogips

• deşeuri petroliere

• zguri din metalurgia neferoasă (a plumbului)

• reziduuri halogenate din chimia organică

• nămoluri cianurate cu metale grele

• baterii uzate cu plumb

• deşeuri de la epurarea gazelor

• amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate.

Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat, aşa cum era de asteptat, în cadrul industriei chimice predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele Alba, Dolj şi Vâlcea) şi fosfogips (judetul Bacău).

Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităti mari de deşeuri periculoase, cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale neferoase (judeţul Maramureş).

Pericolul extrem de mare, prezentat de poluanţii organici persistenţi este determinat de urmatoarele cauze:

- se menţin în mediul înconjurator un timp foarte îndelungat până la descompunerea parţială sau deplină;

-se transportă (pe cale eoliană) la distanţe enorme de la surse;

-se depun în ţesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat;

-posedă acţiune toxică

Figura 1. Combinat chimic

Stocarea deseurilor industriale

Gestiunea deşeurilor industriale produse constă în valorificare(reciclare), stocare, depozitare finală, incinerare. Ponderea acestor opţiuni este în medie aproximativ aceeaşi în fiecare an:

• depozitare-81,0%

• valorificare-15,0%

• stocare temporară-3,3%

• incinerare-0,7%.

Depozitarea deşeurilor pe teren descoperit reprezintă calea cea mai importantă pentru eliminarea deşeurilor industriale în România, peste 80% din deşeurile generate fiind depozitate în fiecare an. Astfel, în decursul anilor, s-a acumulat o cantitate foarte mare de deşeuri în depozitele existente. In prezent, în România sunt înregistrate 951 depozite industriale care ocupă peste 11000 ha.

Tabel 1. Situaţia depozitelor de deşeuri industriale

Depozite industriale Iazuri de decantare Halte de steril Halte de zgura si cenusa Depozite simple Depozite subterane Total

Numar 209 251 108 354 29 951

Suprafata ocupata (ha) 2466 5932 2823 748 17 11986

Doar 30% din depozitele industriale deţin autorizaţie de funcţionare. Restul funcţionează fără autorizaţie, deşi multe dintre acestea sunt amplasate necorespunzator şi nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt amplasate intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de apă. Doar 60% din depozite sunt în afara localitaţilor.

Judeţele cu cele mai numeroase depozite de deşeuri industriale periculoase sunt: Prahova (7 depozite), Alba, Argeş şi Vaslui (cate 6 depozite) şi Timiş (5 depozite).

Din totalul depozitelor de deşeuri industriale, cel putin 50 nu dispun de nici un fel de amenajare pentru protecţia mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmuite. Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajări speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de garda, foraj de monitorizare), dar foarte puţine dispun de toate amenajările astfel încât să îndeplinească condiţiile necesare pentru protecţia calităţii mediului

Cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de urmatoarele depozite de deşeuri periculoase:

• iazurile de decantare de la Uzinele Sodice Govora (168 ha)

• halda de zgură/cenuşă de la Mittal Steel Galaţi (100 ha)

• iazurile de decantare de la Upsom Ocna Mureş (92 ha)

• depozitul industrial Turnu Magurele (62,3 ha)

• iazurile de decantare de la Doljchim Craiova (15,8 ha).