Determinarea si Evaluarea Riscurilor din Zona Zlatna

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Determinarea si Evaluarea Riscurilor din Zona Zlatna.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu, Ionescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Determinarea hazardelor generatoare de riscuri şi evaluarea gradului de periculozitate a fenomenelor pe care le provoacă respectivele hazarde sunt unele din pricipalele obiective ale procesului de cercetare environmentală. Prin cunoaşterea acestor chestiuni ( bineînţeles şi prin coroborarea lor cu alţi indicatori ) se poate determina coeficientul de de calitate a vieţii populaţiei.

Prin hazard se înţelege acel concurs de împrejurări cu potenţial de producere a unui accident. Riscul presupune însă probabilitatea ca hazardul să se transforme în accident, sau posibilitatea de producere a unui fenomen cu urmări nefaste. Riscul presupune existenţa a două elemente: elementul hazarduos şi societatea umană.

Riscurile se clasifică în trei: riscuri naturale ( hazardul are caracter strict natural ), riscuri sociale ( determinat de problemele societăţii ) şi riscuri antropogene ( survin din activităţile antropice ). O altă clasificare ( I. Mac ) presupune existenţa riscurilor naturale, quasi-naturale şi antropogene.

Oricum, este unanim acceptat faptul că, în funcţie de dimensiunile ariei de influenţă, riscurile pot fi global – sistemice ( creşterea temperaturii globului terestru ), regionale ( fenomenul ENSO ) şi locale ( viituri, alunecări de teren ). Pe de altă parte, gradul de risc poate fi neglijabil, minor, moderat şi sever.

Prin probleme de mediu se înţeleg acele disfuncţionalităţi apărute între două sau mai multe componente ale mediului. Aceste probleme pot apare la contactul dintre componentele naturale ale mediului înconjurător ( abiotic – abiotic, abiotic – biotic sau biotic – biotic ), dintre componentele naturale şi antropice, sau la zona de interferenţă dintre sub-componentele antropice ( om – spaţiu edificat ).

Oraşul Zlatna cu cele 19 localităţi aparţinătoare reprezintă din punctul de vedere al riscurilor naturale la care este expus teritoriul său, ca şi din punct de vedere al poluării aerului, apelor şi al solurilor un exemplu de aşa numită “bombă ecologică”. În perimetrul oraşului şi pe o rază de cel puţin 10 – 15 km în jurul său, se fac resimţite efectele poluării de toate tipurile ce au determinat uscarea şi dispariţia pe arii extinse a vegetaţiei forestiere şi chiar a celei ierboase. Au apărut veritabile badland-uri, adică zone cu pământuri rele, de nefolosit şi care se extind continuu punând în pericol spaţiile locuite şi nu numai.

Solul a fost erodat, pe multe amplasamente apărând roca la zi. În jurul oraşului situat pe valea Ampoiului şi pe afluenţii acestuia, deplasările de teren cunosc o gamă variată de manifestări: solifluxiuni, creeping, alunecări superficiale, dar şi cu profunzime medie sau chiar mare şi diverse prăbuşiri. Efectele eroziunilor în suprafaţă, a celor în adâncime sau laterale sunt vizibile atât în extra cât şi în intravilanul oraşului. În plus, pe teritoriul său, sunt amplasate o serie de halde de steril de dimensiuni variabile, rezultate din efectuarea lucrărilor de prospecţiuni geologice şi din activitatea combinatului de la Zlatna, precum şi iazuri de decantare, unele colmatate, altele în curs de uscare. Neacoperite cu vegataţie sau sol vegetal, sunt supuse acţiunii agenţilor modelatori externi, ceea ce duce la preluarea pulberilor de către vânt sau spălarea rezidurilor şi apariţia rigolelor în corpul haldelor.

Activitatea antropică legată de defrişări, construcţii de drumuri, excavarea la baza versanţilor sau în corpul haldelor ( în vederea recuperării unor materiale de către localnici ), păşunatul intensiv, supraîncărcarea cu construcţii a pantelor, care de fapt sunt vechi glacisuri de alunecare, contribuie la sporirea efectelor negative exercitate de factorii de risc cantonaţi în depresiunea Zlatna.

Cel mai adesea o serie de procese de degradare ( fenomene geomorfologice actuale cu caracter distructiv ) acţionează în strânsă legătură cu o multitudine de alţi factori naturali sau antropogeni, astfel că este foarte greu de disociat impactul fiecărui proces în parte. Pe un fond litologic favorizant, reprezentat prin conglomerate, gresii roşii – cărămizii, şisturi argiloase roşii, argile marnoase cenuşiu – gălbui – roşietice, a unor formaţiuni vulcanogen – sedimentare etc., se produc şi se manifestă procese actuale de modelare a reliefului cu caracter de degradare, cel mai adesea suprapunându-se peste un vechi relief de alunecare.

De asemenea, suprafeţe întinse din lungul Ampoiului şi a afluenţilor săi, sunt supuse periodic inundaţiilor cu caracter excepţional, precum şi acţiunii eroziunii laterale exercitată de ape.

Poluarea care a distrus vegetaţia şi stratul de sol supune aceste perimetre unei accelerări şi unei intensificări ale proceselor de degradare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Determinarea si Evaluarea Riscurilor din Zona Zlatna.doc