Ecologie și Agricultură

Agricultura este forma cea mai veche şi mai remarcabilă de ecologie aplicată, chiar dacă, pe parcursul dezvoltării sale, ştiinţa ecologică ignoră, aproape în întregime, agrosistemele. O ruptură artificială între sistemele antropice şi cele naturale a făcut ca agronomia să-şi urmeze propria sa dezvoltare.

Agrosistemele sunt, evident, ecosisteme particulare. Sunt deosebite, pentru că sunt intens exploatate şi, deci, reglate artificial. Sunt deosebite şi pentru că au suferit o perioadă lungă de domsticire. O domesticire a plantelor şi animalelor exploatate, dar şi a solului, şi el foarte exploatat.

1 BIOTEHNOLOGII ŞI IMPACTUL LOR ECOLOGIC

Metodele de luptă vechi şi empirice au fost transformate în ultimii ani în tehnici subtile, concepute şi puse în aplicare în lumina unor cunoaşteri ecologice precise a dinamicii sistemului ce trebuire controlat.

Fermierul, experimentat deja, cunoaşte limitele sistemului său şi anume:

- Sistemul merge pe soluri lutoase şi argiloase şi nu merge pe cele nisipoase

- Sistemul merge bine la culturi de cereale şi nu merge atât de bine la alte culturi

- Sistemul necesită un asolament de minimum 4 ani

- Sistemul nu necesită şi nu acceptă arături

- Sistemul necesită acceleratori naturali ai descompunerii resturilor organice

- Sistemul necesită tehnici speciale de lucrare superficială a solului şi însămânţări false

- Sistemul necesită intervenţii cu praşile pentru combaterea buruienilor

- Sistemul necesită tehnici naturiste de reglare a densităţii dăunătorilor şi îngrăşării culturilor, precum turte de ricin, cremă de alge, piure de urzici, fierturi bordeleze şi nanteze.

Biotehnologiile cuprind o grămadă de tehnici, unele de prigine tradiţională, care ăermit folosirea completă a resturilor organice şi menajere din gospodăriile fermierilor. Printre ele menţionăm:

a) Obţinerea gazului metan prin fermentarea gunoiului de grajd şi obţinerea în subsidiar, a mraniţei, un valoros îngrăşământ organic

b) Compostarea tuturor resturilor organice şi menajere, altele decât cele provenite din grajduri sau, poate, în amestec cu gunoiul de grajd, pentru obţinerea microbiologică de gaz şi compost, un lat valoros îngrăşământ organic.

Amândouă metodele au marele avantaj ecologic al evitării poluării fermelor cu germeni patogeni şi resturi organice. Fermele care practică asemenea sisteme sunt curate ecologic şi civilizate. Sistemul b poate fi extins la comunităţile orăşeneşti, mai mari sau mai mici, cu deosebit succes.