Ecologizarea Zonei Miniere Brad

1.1. Surse de poluare

Aerul

In perioada de desfasurare a activitatiilor de exploatare, principalele surse de poluare a atmosferei cu pulberi si gaze de pe perimetrul minei Tebea au fost constituite din: centrala termica, transportul auto, atelierele, statiile principale de aeraj, activitatea din cariera Dambu Mare.

Central termica a minei Tebea amplasata in incinta principala, avea un regim de functionare de 16h/zi vara si 24h/zi iarna.

Evacuarea gazelor evacuate in urma arderii carbunilor se facea prin intermediul a doua cosuri de Ø = 600 mm.

Aerajul general al minei Tebea este asigurat de statia principala de ventilatie Mesteacan Put 1 dotata cu doua ventilatoare centrifugal de acelasi tip.

Parametrii nominali ai ventilatoarelor utilizate au fost:

- Debit hV = 55 mm H2O

- Depresiunea ventilatorului Qv = 1000 m3/min

- Turatia ventilatorului nv = 750 rot./min

Instalatiile de aeraj se mentin in functiune pana la terminarea lucrarilor de inchidere subterana, dupa care se vor dezafecta, iar cladirea se va demola.

Solul

Principalele surse de poluare si degradare a solului au fost constituite din:

- Ocuparea si impermeabilizarea solului cu cladiri, incinte, drumuri de acces, halde de steril, microcariere, deseuri (industrial si menajere)

- Deformarea terenului datorita exploatarilor subterane,

- Emisii de gaze si pulberi,

- Degradarea peisajului.

Ocuparea si impermeabilizarea solului cu cladiri, drumuri de acces si halde de steril conduce la imposibilitatea efectuarii schimburilor biologice sau la desfasurarea proceselor biologice si chimice din sol cu un ritm redus, conducand la efecte nefavorabile asupra starii de salubritate a solului.

Deseurile (menajere si industriale) rezultate in urma activitatilor igienico – sanitare sau proceselor tehnologice constau din:

- Steril

- Deseuri metalice

Deformarea suprafetelor de teren datorita exploatarilor subterane depinde de mai multi factori dintre care cei mai important ar fi:

- Proprietatile fizico – mecanice ale rocilor;

- Adancimea lucrarilor miniere;

- Metode de exploatare;

- Grosimea de exploatare a stratului;

- Unghiurile de inclinare a straturilor;

- Factorul timp.

Efectele principale ce apar in urma scufundarii terenurilo sunt:

- Acumulari mari de ape pluviale, atunci cand stratul vegetal se impermeabilizeaza si nu mai permite patrunderea apei in sol;

- Aparitia unor forme de relief accidentat cu crapaturi si denivelari.

Emisiile de gaze si pulberile rezultate pe cosurile de fum ale centralei termice, transporturilor auto, alte activitati care conduc la emisii de gaze si pulberi au si ele un efect negative asupra solului.

Apa

In incinta principal apele uzate menajere erau canalizate si racordate la reteaua de canalizare a orasului Brad.

In incinta sectorului Mesteacan Put 1 a functionat o statie de epurare a apei de mina cu doua bazine longitudinal, care asigura epurarea unui debit de 39 L/sec cu evacuarea apei limpezite in emisar (haul Crisul Alb prin Valea Sineasca).

Apele pluvial sunt drenate si canalizate prin rigole adiacente drumurilor si platformelor si deversate in emisar.

Zgomotul si vibratiile

Principalele surse de poluare sonora din cadrul perimetrului Tebea au fost:

- Statia de compresoare Mesteacan Put 1

- Statia de ventilatoare Mesteacan Put 1

- Activitatea din cadrul atelierelor (mechanic, dulgherie)

- Transport auto

- Activitatea de extragere din cariera Dambu Mare.

Odata cu sistarea activitatii, aceste surse de poluare au incetat.

Conform bilantului de mediu nivel 1, in urma lucrarilor de inchidere si ecologizare vor rezultata urmatoarele categorii de deseuri:

- Beton

- Caramizi

- Sticla

- Fier si otel

- Azbest.

1.2. Incinta principala Tebea

Incinta principal Tebea ocupa o suprafata de teren de 5.17 ha, are forma relative plana, cu mici denivelari de teren care pot provoca obturarea scurgerii apelor meteorice.

Lucarile de ecologizare propuse se vor executa pe o suprafata de 2.5 ha si au in vedere amenajarea terenului pentru desfasurarea activitatilor industrial sau agricole in functie de destinatia ulterioara a acestuia.