Ecosisteme Antropizate

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Ecosisteme Antropizate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 23 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Galdean Nicolae

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

ARGUMENT . PAG 1
CAP. I Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate . PAG 3
1.2. Biocenozele urbane. PAG 5
1.2.1. Antropocenoza. PAG 5
CAP. II Efectul poluant al aşezărilor urbane . PAG 7
CAP. III Degradarea biodiversităţii prin poluarea ecosistemelor antropizate PAG 9
3.1. Modificarea si distrugerea habitatelor. PAG 9
3.2. Transferul de specii. PAG 10
3.3. Supraexploatarea. PAG 11
3.4. Urbanismul. PAG 14
3.5.Poluarea industrială . PAG 15
3.6. Poluarea agricolă . PAG 17
3.7. Transporturile urbane . PAG 18
3.8 Poluarea cu deşeuri urbane. PAG 19
3.9. Turismul. PAG 20
BIBLIOGRAFIE . PAG 21

Extras din document

ARGUMENT

În decursul devenirii sale istorice omul si-a creat un mediu artificial, pentru a se feri de o natura când darnica, când ostila,o locuinta. Prin grupare ateritoriala a mai multor locuinte si realizarea unui mod de covietuire sociala specific au rezultat asezarile umane. Ele au cunoscut în evolutia lor perioade de declin si de înflorire, unele au disparut iar altele s-au pastrat pâna în zilele noastre. Ele împodobesc astazi suprafata Terrei aidoma unei imense constelatii de pe bolta cereasca, unele având o "stralucire" puternica, altele abia "licarind", minuscule între cei doi poli ai planetei. Asezarile pot fi permanente si temporare, cu o larga arie de raspândire geografica.

Asezarile permanente sunt cuprinse între 83º latitudine nordica (Siorapaluk - localitate din Groenlanda) si 55º latitudine sudica (Ushuaia în Chile).

În ce priveste raspândirea pe verticala întâlnim asezari amplasate sub nivelul marii (Ierihon - Iordania la 250 m sub 0) si pâna peste 5000 m (Chupiquina în Chile - 5600 m, Arash în Tibet - 5320 m.

Populatia satului este ocupata preponderent în activitati primare, pe când orasului îi sunt specifice activitatile secundare si cele tertiare.

Orasul este o forma de organizare, înzestrare si utilizare a unui teritoriu în scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare întretinerii, recreerii si progresului unei populatii de pe teriorii diferite ca întindere (de la zona imediat înconjuratoare pâna la întregul glob). El se înscrie în peisaj prin cladiri, retea de drumuri etc. si presupune o asociere teritoriala si corelatie functionala între un nucleu central (aglomeratia) si un spatiu înconjurator de întindere variabila, de la caz la caz si de la epoca la epoca. Odata cu concentrarea mai accentuata de bunuri (materii prime, preoduse fabricate si semifabricate, forta de munca, mijloace de întretinere, bunuri spirituale etc.) începe de obicei functia urbana. Trebuie subliniata pe aceasta cale importanta pozitiei geografice în alegerea locurilor de concentrare urbana.

Componentele teritoriale ale orasului sunt:

- vatra - suprafata cuprinsa în linia de contur a zonei cladirilor de locuit;

- intravilanul - suprafata afectata constructiilor, înglobând toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol;

- extravilanul - restul suprafetelor din perimetrul administrativ al orasului

Orasul a devenit simbol global al transformarii industriale a resurselor naturale disponibile in reziduri fara valoare si poluanti periculosi .Astfel asezarea umana si in special orasul devine forma materializata si complexa a falsei dezvoltari a relatiei om-mediu.In ultimii 20 de ani au aparut megalopolisurile,zone geografice in care mai multe mari orase, prin extindere, au ajuns sa se uneasca.

Asezarile urbane prezinta o interactiune foarte puternica cu mediul, atat de puternic incat o putem considera chiar o interactiune de tip calitativ nou. Capacitatea si calitatea gunoaielor orasenesti difera da la o tara la alta si depind de o serie de factori: zona geografica, clima, grad de satisfacere a nevoilor alimentare ale populatiei, gradul de dezvoltare a industriei si comertului.

În lucrarea de faţă voi încerca să demonstrez că ecosistemele atropizate (sistemele supuse factorilor antropogeni) sunt cele mai importane surse de poluare a mediului .

CAPITOLUL I

Principalele caracteristici

ale ecosistemelor antropizate

Pentru a le deosebi de „ecosistemele naturale”, sistemele supuse intervenţiei factorilor antropogeni, le vom numi „ecosisteme antropizate”. Acestă denumire, opozabilă celei de ecosistem natural, sub aspectul considerării impactului oamenilor asupra mediului natural, pare mai adecvată decât alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog, cum ar fi, de pildă, denumirea de „ecosistem industrializat”, acordată de H. E. Koenig, pentru a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură, industrie) încadrate în mediu.

Structura unui ecosistem antropizat cuprinde următoarele elemente principale:

-Biocenoza, alcătuită din fitocenoza naturală şi plantele de cultură, precum şi din zoocenoza naturală, la care se adaugă şi animalele domestice;

-Totalitatea oamenilor din sistem (adevărata „antropocenoză”); trebuie observat că acţiunile oamenilor se prezintă în acelaşi timp sub ambele ipostaze fundamentale şi anume, atât ca acţiuni individuale, cât şi ca acţiuni umano – sociale;

-Ansamblu „produselor” materiale create prin activităţile umane

(„ natura transformată”), constând din felurite construcţii, maşini, unelte, obiecte de uz divers, etc., inclusiv solul amenajat pentru cultură prin mijloace artificiale;

-Depozitele de deşeuri şi reziduuri stagnante, neintroduse în ciclurile biogeochimice ale ecosferei.

Fisiere in arhiva (2):

  • Cuprins.doc
  • Ecosisteme Antropizate.doc

Alte informatii

Ecologică Bucureşti , anul I