Educatia Ecologica

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Educatia Ecologica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 33 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Borza,Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Cap.1. CRIZA ECOLOGICA SI NEVOIA DE PROTECTIE A MEDIULUI
1.1.Deteriorarea relatiei om-natura si criza ecologica
1.2.Exploatarea nemiloasa a resurselor
1.3.Abordarea problemei protectiei mediului pe plan global si national
1.4 Organisme si reuniuni internationale dedicate problemei protectiei mediului
1.5.Arii protejate
Cap.2. EDUCATIA ECOLOGICA SI ETICA AMBIENTALA
2.1.Nevoia de educatie ecologica
2.2.Constiinta ecologica
2.3.Conduita ecologica
2.4.Modalitati de realizare a educatiei ecologice
2.5.Etica ambientala
2.6.Bioetica
2.7.Ecologism si ecologizare
Cap.3. PRINCIPIILE EDUCATIEI ECOLOGICE
3.1.Rolul procesului educativ
3.2.Obiectivele educatiei ecologice
3.3.Principiile educatiei ecologice
3.4.Rolul partidelor politice si ONG in realizarea educatiei ecologice

Extras din document

CAPITOLUL 1

CRIZA ECOLOGICA SI NEVOIA DE PROTECTIE A MEDIULUI

1.1.Deteriorarea relatiei om-natura si criza ecologica

Cunoasterea naturii fara intelepciune a adus ignoranta fata de riscurile alterarii ei si asupra careia se atrage astazi atentia. Echilibrul om-mediu a fost rupt de progresul tehnologic, de dezvoltarea economica si de explozia demografica. Al Gore vorbea, in acest sens, de un holocaust ambiental, prin ceea ce Popper considera drept efect al desconsiderarii naturii si anume pierderea sentimentului de pietate pentru natura. Cat timp calitatea vietii umane depinde de mediul sau natural de existenta, de mediul artificial pe care omul si l-a creat si de interrelatiile dintre oameni (poluarea moral-anomica fiind considerata mai grava decat poluarea naturii si care devine mai rapida decat poluarea mediului) criza ecologica, bomba invizibila, se manifesta prin violenta asupra naturii, inclusiv asupra omului, ca si in hedonismul omului pe seama naturii inclusiv pe seama semenului sau. Asa numitul, dupa unii, fascism verde, trebuie eliminat prin constientizarea omenirii ca noua ordine mondiala va fi ecologica sau nu va fi. Ceea ce Lorenz a numit neofilia societatii de consum consecutiva intrecerii economice a omului cu sine insusi a facut ca omenirea civilizata sa se ameninte singura cu ruina ecologica, uitand ca mana omului face parte din natura si ca instrainarea fata de natura va determina abrutizarea etica si estetica a omului. Conceptul Kantian de autodeterminare morala ca si acel de autonomie si demnitate umana, a fost, in realitate, pentru Adorno, un proiect de dominare a omului asupra naturii care a dus la deriva sa actuala de rupere a relatiei dintre natura si cultura si chiar la pierderea capacitatii omului de a reflecta asupra riscurilor ce le creeaza naturii si lui insusi.

Manifestarile crizei ecologice actuale constau in epuizarea resurselor naturii si cresterea vitezei de disparitie a speciilor de plante si animale (disparitia spatiilor de biocenoza), in poluarea care incalzeste planeta si distruge stratul de ozon si in suprapopulatie, densitatea sa facand omul incapabil de a percepe chipul semenului sau datorita anonimatului, depersonalizarii relatiilor afective si agresivitatii inevitabile. Ori, proprietatea structurata a sistemelor vii sunt circuitele homeostazice inerente evolutiei lor, astfel ca, lumea se intreaba ce se va intampla cand tarile subdezvoltate vor ajunge la nivelul celor dezvoltate si cum se vor rezolva decalajele lumii actuale dintre bogatia restransa si saracia extinsa, dintre cresterea populatiei pe seama tarilor subdezvoltate si imbatranirea populatiei in tarile dezvoltate si cand, inevitabil, resursele naturii fata de cresterea populatiei se vor epuiza.

Aspectele concrete ale crizei ecologice fac obiectul nenumaratelor cercetari si publicatii.

Poluarea este considerata esenta crizei ecologice, deoarece, ceea ce este fara suflet, natura, este mai usor de distrus si deoarece maximizarea profitului nu are obstacole dar devine obstacol real in reconcilierea omului cu natura (Maria Furst) cat timp, pulsiunea distructiva, dupa Freud, este inerenta omului. Faptul ca nu exista energii nepoluante, plaseaza lumea si dezvoltarea la o serioasa raspantie.

Desertificarea solului si distrugerea stratului sau fertil (a humus-ului) manifestata prin scaderea productivitatii agricole, apoi moartea padurilor si scaderea resurselor subsolului intr-o civilizatie bazata pe hidrocarburi (a caror rezerve ajung pentru maximum 250 de ani) sunt un alt aspect al crizei ecologice actuale.

Acumularea deseurilor ca pret platit pentru dezvoltarea tehnologica, depaseste capacitatea de degradare a naturii ori acestea sunt nebiodegradabile, ceea ce este considerat drept fata intunecata a consumului, omul fiind singura fiinta ce polueaza peste functia sa biologica.

Penuria si poluarea apei si mentalitatea ca apa e inca un bun nelimitat si fara valoare, ca si poluarea atmosferei care este cea mai fragila la poluare, intregesc imaginea stiintifica a crizei ecologice actuale.

In sfarsit, suprapopulatia care depaseste pragul zero de inlocuire a generatiilor este cunoscuta ca deriva demografica actuala de la care nu excepteaza nici Romania. Stabilizarea populatiei printr-o crestere zero (7 miliarde in 2015) este greu de rezolvat, cat timp, din cresterea populatiei se face pe seama tarilor sarace si cat timp, fertilitatea, migratia si dependenta economica a celor pasivi fata de cei activi este greu de realizat. Drepturile omului de a aduce pe lume numarul de copii doriti si momentul aducerii lor (copii optionali) ar trebui sa fie ajutate de societate ca singura optiune fundamentala a reproducerii si a sanatatii ei. Intr-acelasi timp, natalitatea negativa a Romaniei care in trecut a pus natalitatea inaintea familiei prin introducerea represiunii intr-un fenomen pur biologic, apare ca un lucru incompatibil timpurilor actuale.

Orasul Tara Suprafata în Km2 Numar de locuitori Densitate/ km2

Tokyo Japonia 13.500 (2)35.197.000 2.610

Seul CoreadeSud 11.790 (5)22.770.000 1.996

Mexico City Mexic 4.980 19.411.000 3.898

NewYork SUA 17.405 (1)18.743.000 1.077

SaoPaolo Brazilia 8.050 18.333.000 2.277

Bombay India 4.360 18.196.000 4.206

Delhi India 1.480 15.048.000 10.360(1)

Shanghai China 3.920 14.503.000 3.700

Calcuta India 1.780 14.277.000 8.033(3)

Moscova Rusia 2.150 13.400.000 6.232(4)

Jakarta Indonezia 1.360 13.215.000 9.701(2)

LosAngeles SUA 12.562 (3)12.923.000 1.028

BuenosAires Argentina 3.680 12.550.000 3.627

Dhaka Bangladesh 1.600 12.430.000 7.850(5)

Londra Anglia 8.920 (6)11.630.000 1.303

Paris Franta 12.012 (4)11.491.000 957

In esenta, criza ecologica ce ameninta integritatea creatiei divine are origini biblice prin aceea ca a dat pamantul in stapanirea omului si acesta a incalcat sensul de sacrament al naturii, a incalcat adevarul ca frumusetea esentei lui Dumnezeu este dezvaluita de frumusetea naturii. Din acest motiv, Carta mondiala a naturii consacra adevarul ca umanitatea si civilizatia fac parte din natura iar legile consacra, la cel mai inalt nivel, dreptul omului la mediu sanatos, drept pentru care statul trebuie sa ia toate masurile de protectie a naturii si trebuie sa-l recunoasca si generatiilor viitoare.

Degradarea mediului uman

Este o realitate faptul ca degradarea naturii merge mana cu degradarea omului si ca mai degraba se schimba natura decat omul. Magnitudinea violentei actuale, consumul de droguri in cautarea unor hedonisme artificiale, bolile sociale etc., exprima, prin excelenta, acest tip de degradare a relatiilor dintre oameni.

Drogurile sunt considerate inamicul numarul unu al omenirii in conditiile in care se captureaza doar 10% din ce se consuma, fiind o piatra de moara legata de gatul societatilor dezvoltate. Reactia la dezumanizarea vietii actuale artificiale si impersonale, falsa senzatie de supravalorizare a eu-lui prin drog ca si performantele intelectuale slabe si dificultatile de adaptare, constituie motivatii specifice mediului uman actual ce determina la consumul de droguri.

In ceea ce priveste violenta actuala ca datorata unor cauze relationale social-culturale si ambientale, se constituie cu pertinenta un concept si model ecologic de studiu, cu sanse mai mari de predictie si prevenire a ei. Studiata pe niveluri relationale, comunitare si sociale, violenta actuala urca la 30/1.000 locuitori (din care 2/3 sunt autoagresiuni, 1/3 heteroagresiuni si 1/3 consecinte ale razboaielor), cu variatii intre 32/1.000 in tarile sarace si 14/1.ooo in tarile dezvoltate. Saracia, somajul, solitudinea, conflictele interumane, ruperea relatiilor interumane etc., exprima cele mai frecvente situatii la nivel individual ce fac posibila adoptarea unor strategii de combatere bazate pe imbunatatirea etica si educativa a mediului interuman. Cum viata individului si a societatii, ca si viitorul ei, sunt structurate pe educatie, spiritul stiintific ecologic trebuie bazat pe interogatii permanente si pe educatie etica, mai ales astazi cand privilegiul dezvoltarii inteligentei umane in dauna formarii sensibilitatii umane risca a genera o logica nebuna a eficacitatii pentru eficacitate, ceea ce nu poate sfarsi decat in autodistrugerea omului (Basarab Nicolesco). In acest sens raportul Delors la UNESCO solicita invatarea pentru cunoastere, dar si pentru actiune si mai ales invatarea de a trai si a fi impreuna. Inca V.Conta spunea ca tehnica (ce a generat mediul artificial de viata) trebuie supusa spiritului iar fata de caracterul ambivalent al descoperirilor stiintifice, Lucian Blaga cerea ca stiinta sa devina cea mai inalta forma de dezvoltare a culturii, altfel, o civilizatie pur materiala (artificiala) poate deveni o regresie spirituala. Pretinsele determinisme ale naturii trebuie puse deci in matricea lor socio-culturala prin educatie, asa fel ca, bazele vietii umane sa determine lumea umana prin vointa constienta a omului (faca-se voia omului). Protectia mediului sa se faca, in final, de dragul omului pana acolo incat, respectului pentru natura sa i se subordoneze economia, stiinta si tehnica (Meyer-Abich). Sa se tina cont ca natura are un sistem ecologic propriu in care nu se poate interveni fara pericole. Daca omul este predestinat a duce creatia divina mai departe de ziua a saptea (creatia de ziua a opta a lui Berdiaev), atunci, de la egoismul descoperirilor sale, omul trebuie sa treaca la un altruism ecologic prin a respecta sistemele de suport ale vietii si a diminua riscurile poluarii morale a mediului sau existential.

Fisiere in arhiva (1):

  • Educatia Ecologica.doc

Alte informatii

referat la cursul anul III ecologie Ingineria mediului USAMVB Timisoara