El Nino

Rezumat

El Niño este un curent de apă caldă care se deplasează prin Oceanul Pacific o dată la fiecare 3 până la 7 ani. Este singura şi cea mai mare cauză a schimbărilor produse în clima Pământului, este răspunzător pentru tot ce se întâmplă, de la secete cumplite până la musoni şi ploi torenţiale. În perioada 1997 - 1998 a provocat moartea a aproximativ 2.000 persoane şi pagube materiale în valoare de peste 20 miliarde lire sterline, în întreaga lume..

Fenomenul El Niño este numele dat de pescarii peruani unui fenomen ce apare în lungul coastei Pacificului, a Americii de Sud, în preajma Crăciunului, de unde numele de ‘PRUNCUL ‘ .În această parte ,de-a lungul litoralului, se dezvoltă Curentul rece Humboldt (Perului) cu deplasare către nord. În anumite momente neperiodice, vântul din regiune îşi schimbă sensul, iar curentul rece se atenuează şi face loc unui mic curent de apă caldă. Se dezlănţuie, cu această ocazie a inversiunii, o serie de fenomene în lanţ atât naturale cât şi cu repercursiuni economice.În urma observaţiilor s-a constatat că apar consecinţe în tot Bazinul ecuatorial al Pacificului şi uneori până în India şi Africa, sau chiar în Europa.

Cauza, deocamdată ipotetică, este apariţia unei basculări a pantei Oceanului Pacific impusă de formarea unei mari depresiuni atmosferice în centrul Pacificului.Ca urmare, suprafaţa Pacificului este mai ridicată cu cca 50 cm la ţărmul australian sau al Noii Guinee decât pe ţărmul de V al Americii de Sud.

Cuvinte cheie: current de apă, climă, coasta Pacificului, fenomene naturale, depresiune atmosferică..

Termenul “El Nińo” (spaniol pentru “Pruncul”) a fost folosit prima dată de către pescarii de pe coasta Ecuadorului şi Peruului referindu-se la curentul oceanic de aer şi apă cu temperaturi ridicate care apare în jurul Crăciunului şi ţine câteva luni. Peste ani, termenul “El Nińo”, este dat acestui fenomen extrem de puternic care are efecte devastatoare asupra climei locale şi globale.

În ultimi 40 de ani , nouă El Nińo au afectat coasta sud americană. Majoritatea dintre ele au ridicat temperatura apei oceanului nu doar la coastă, dar şi în insulele Galapagos şi pe o fâşie care se întinde pe 5000 de mile de-a lungul Pacificului ecuatorial.

Evenimentele slabe au ridicat temperatura oceanuluicu numai 1 sau 2 grade Fahrenheit şi au avut impact minor asupra coastei sud americane, dar cele puternice, ca El Nińo din 1982-1983, au lăsat urme nu doar pe climatul şi viaţa marină locală, dar şi pe condiţiile climatice de pe întreg globul.

Legătura dintre El Nińo şi clima din parţile indepărtate ale globului este bine stabilită, ca dovadă, în anii 1920 două grupuri decercetători aflate două locaţii diferite, unul în Peru şi altul în India au făcut măsurători barometrice, apoi s-a costatat o conexiune remarcabilă între cele două măsurători ţinându-se cont de poziţia lor fată de Pacific. Astfel la estul Pacificului (India) presiunea atmosferică creşte iar în vestul Pacificului (Peru) scade şi invers.

De asemenea s-a observat că musonul cu condiţii specifice slabe determină secetă în Australia, Indonezia, India şi părţi ale Africi. Alte informaţii arată ca în timpul anilor cu El Nińo, iernile sunt mai blânde în Canada.

Fenomenele climatice ca El Nińo şi efectul de seră şi relaţia dintre ele sunt confundate deseori, este adevărat însă că o atmosferă (climă) cu temperaturi ridicate este predispusă la producerea de fenomene El Nino mai frecvente si mai puternice.

Este cert că încălzirea globală afectează El Nino, din moment ce ambele fenomene au un rol foarte important în reglarea şi echilibrarea temperaturii Pământului. El Nińo influenţează temperaturile globale medii care se ridică la câteva zecimi de ale unui grad C, câteva luni după încalzirea maximă a Pacificului ecuatorial. Aceasta se datorează faptului că Pacificul pierde cantităţi mari de căldură în favoarea atmosferei în timpul fenomenului El Nińo.