Evaluarea Impactului pe Mediu

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ. Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv cele experimentale. Dintre metodele illustrative se foloseste metoda ilustrativă de apreciere globală a stării de calitate a mediului (metoda Rojanschi).

Introducere

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces organizat de culegere a informaţiilor utilizate pentru a identifica şi a înţelege efectele proiectelor propuse asupra mediului înconjurător (aer, apă, sol, faună, vegetaţie) cât şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate.

Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect încă din primele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului.

Prin realizarea evaluării impactului asupra mediului se identifică, descrie şi evaluează, în mod corect şi real pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte ale unui proiect public sau privat asupra următorilor factori: fiinţe umane, floră şi faună, sol, apă, aer, climă, peisaj, bunuri materiale, patrimoniu cultural şi interacţiunea dintre aceşti factori.

Metodele de evaluare pot fi grupate în două grupe:

1. metode care utilizează valori empirice care să genereze tehnica de prevedere a condiţiilor, tehnica de prevedere a modificărilor de mediu în viitor;

2. metoda care utilizează măsurători relative pentru prevederea diferenţelor între două seturi de modificări (metode comparative).

Evaluarea comparativă reprezintă metoda principală în aprecierea impactului produs de o activitate. Trebuie să existe o echivalenţă în descrierea impactului potenţial al mediului pentru fiecare activitate.

Din categoria abordărilor de tip calitativ fac parte metodele de evaluare ilustrative şi respectiv cele experimentale.

Metoda ilustrativă de apreciere globală a stării

de calitate a mediului (metoda Rojanschi)

Pentru aprecierea impactului unor activităţi umane asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a mediului, se simte nevoia utilizării unei metode de evaluare globală a stăriide sănătate sau de poluare a mediului la un moment dat. Simpla enumerare a stării fiecărui component (apă, aer, sol, sănătate umană) nu este suficientă în anumite cazuri, nefiind posibilă evidenţierea efectelor de interdependenţă între componentele mediului şi nici efectele sinergice în comportarea ecosistemelor.

Condiţia de bază ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.

O astfel de metodă ar permite şi o cartare la nivel regional sau macroregional din punct de vedere al stării de calitate a mediului. Ar fi posibilă în acest sens, evidenţierea zonelor distruse ecologic spre care trebuie îndreptat efortul colectivităţii în vederea redresării ecologice. Pe această bază, în cadrul studiilor de impact, s-ar putea fundamenta deciziile privind acceptarea sau nu a introducerii unei noi activităţi umane, precum şi acţiunile necesare pentru reducerea impactului generat asupra mediului în zona analizată.

Pe plan mondial s-au înregistrat diferite încercări de evaluare a stării mediului sub forma unor indicatori sintetici, care se referă însă, de cele maimulte ori la un singur factor de mediu, de exemplu: cantitatea de poluanţi evacuată în apă sau aer, exprimată prin indicele de clor, sau poluarea cu metale grele a solului, exprimată prin echivalentul de zinc. În cele ce urmează se prezintă o metodă de apreciere a stării de sănătate sau de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

Metoda ce se supune atenţiei presupune parcurgerea a mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică. În acest sens se propune încadrarea calităţii la un moment dat a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 până la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În general se consideră că este posibilă aprecierea mediului dintr-o anumită zonă şi la un moment dat prin:

- calitatea aerului,

- calitatea solului,

- calitatea apei,

- starea de sănătate a populaţiei,

- deficitul de specii de plante şi animale înregistrat (indice de biodiversitate).

Fiecare din aceşti factori se poate caracteriza prin câţiva indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea în limite normate se acordă notă de bonitate.

În cele ce urmează se va exemplifica modul de acordare a notei de bonitate în cazul factorilor de mediu enumeraţi.

Astfel, pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se apelează la prevederile Ordinul nr. 1146 din 2002, detaliate şi nuanţate conform tabelului 5.4. Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de valorile a trei indicatori de calitate (substanţe organice, amoniu, oxigen dizolvat).

Scara de bonitate pentru rauri.

Nota de bonitate Categorii de apă Substanţe organice

CCO-Mn

(mg O2 /1) Amoniu

(mgNH4 /1 Amoniu

(mgNH4 /1

10 Apă potabilă Sub 2,5 0 concentraţia

de saturaţie

9 Categoria I (a) 2,5-5 Sub 0,5 80-90 % din

concentraţia

de saturaţie

8 Categoria I(b) 5-10 0,5-1 Peste 6

7 Categoria II 10-15 1-3 5-6

6 Categoria III (a) 15-20 3-5 4,5-5

5 Categoria III (b) 20-25 5-10 4-4,5

4 Degradat nivel 1 25-50 10-20 Sub 3,5

3 Degradat nivel 2 50-100 20-50 Sub3

2 Apa uzat nivelI 100-500 50-100 Sub2

1 Apa uzata nivel II Peste 500 Peste 100 Sub 1

Desigur, că pot fi luaţi în considerare şi alţi indicatori pe scări similar întocmite. De remarcat gama largă a tuturor categoriilor de ape avute în vedere: de la apa potabilă (cu valori ale substanţei organice sub 2,5 mg O2/1, amoniu egal cu O şi oxigen dizolvat la concentraţia de saturaţie), la apa uzată (substanţe organice peste 500 mg O2/1, peste 100 mg/1 amoniu şi oxigen dizolvat sub 1 mg/1).

Pentru acordarea notelor de bonitate factorului de mediu aer se apelează la mai multe elemente (Ordinul nr. 592 din 2002).