Impactul Asupra Apelor și Atmosferei a Uzinei Cocso-Chimice de la SC Mittal Stell SA

Apa – constituie una din resursele naturale cele mai importante. După cum se ştie, apa de suprafaţă, care are cea mai mare stabilitate în mediul natural al Terrei, este un solvent ideal şi constituie locul de naştere a vieţii, locul de conservare a acesteia.

Se vor avea in vedere, cu precadere, efectele poluantilor evacuati prin intermediul apelor uzate in emisar.

Intensitatea impurificarii unui ecosistem acvatic depinde de:

- natura poluantilor;

- cantitatea acestora;

- frecventa cu care sunt deversati;

- modul de patrundere in receptor;

- modul si viteza de amestec a apelor efluentului cu cele ale

receptorului;

- gradul de dilutie etc.

Impurificarea reprezinta un proces complex care se desfoara doar pe o anumita portiune, dar care determina modificari biologice asupra florei si faunei intregului bazin hidrografic si reprezinta intensitati diferite, deci trebuie considerata la nivelul intregului ecosistem.

Materiile organice biodegradabile se descompun, ducând la dezoxidarea apei din receptor, cu influenta directa asupra pestilor si a tuturor organismelor acvatice si cu influenta indirecta prin aparitia unor produsi de descompunere vatamatori, ceea ce in final conduce la restructuranea intregii biocenoze acvatice.

Materiile in suspensie se depun in ablbia bazinului receptor, afectând flora si fauna acvatica. Când acestea sunt preponderent organice apare fenomenul de dezoxiare a apei si de formare a unor produsi toxici. Gazele rezultate ca urmare a descompunerilor antreneaza malul in masa apei, deteriorându-i calitatea acesteia.

Substantele corozive (acizii ci bazele) pot provoca moartea pestilor a tuturor microorganismebor acvatice, in functie de natura si concentratia lor. Distrugerea bacterillor va avea consecinte negative asupra procesului de autoepurane.

Sãrurile minerale in exces pot determina cresterea durabi1itati si turbiditatii apei, aparitia spumei si culorii, ceea ce va face imposibila utilizarea ei pentru anumite procese industriale.

Uleiurile si produsele petroliere sunt o categorie de poluanti cu efecte directe asupra organismelor acvatice, dar si indirecte cum ar fi: dezoxidarea, intoxicarea, imprimarea gustului si mirosului neplacut apei si animalelor acvatice.

Substantele colorate impiedica pätrunderea luminii in adâncime, acest fenomen având consecinte asupra vieii vegetatiei si animale. In cazul in care aceste substante contin sulf se poate forma, in anumite conditii, hidrogen sulfurat.

Amoniacul si sarurile de amoniu prezente in apele evacuate din siderurgie determinä o crestere a toxicitatii prin cresterea pH-ului si prin cantitatea de continut. Când se gäseste in apa sub formä gazoasa sau de acid carbonic va creste concentratia ionilor de determinánd scaderea pH-ului deci si scaderea toxicitatii .

Cianurile au actiune foarte vätämatoare asupra organismelor acvatice, cele solubile hidrolizând cu formare de acid cianhidric, ce are efect nociv asupra aparatulul respirator. Moleculele de acid cianhidric nedisociate au o capacitate mai mare de patrundere in tesuturi decât ionii.

Intensitatea disocierii este influentatä de continutul de oxigen, de temperatura apei si de valorile pH-ului solutiei (la valori ridicate ale pH-ului creste gradul de disociere, scazând toxicitatea).

Cianurile metalice grele impreunä cu cianurile alcaline formeaza complecsi cianici care au, de asemenea, actiune nocivä.

Acidul cianhidric si sarurile sale au actiune nocivä asupra proceselor biologice din apele de suprafaa producând o inhibare a autoepurarii acestora si a proceselor biochimice din instalaliile de epurare biologica a apelor reziduale.

Fenolii prezinta actiune nociva ce se manifestä prin consumarea oxigenului dizolvat din apa si prin gust si miros neplacut ale acesteia. Plantele sunt mai rezistente la actiunea fenolilor decât animalele. Creterea temperaturilor provoaca o crestere a toxicitatii fenolilor. Fenolii combinati intre ei sau cu alte substante chimice au actiune toxica cumulativä.

Metalele grele formeaza säruri ce constituie o formä de poluare foarte serioasä pentru apele de suprafata si freatice, datoritä toxicitatii si stabilitatii lor, putând produce tulburari ale ecbilibrului biologic cu consecinle negative asupra procesului de autoepurare si diferitelor folosinte ale apelor.

Este necesarä cunoasterea efectelor imediate si indepartate ale diferitelor substante asupra vietii acvatice, la toate nivelele ei de dezvoltare, precum si asupra sanätatii omului deoarece fara aceasta cunoastere nu se poate concepe o dezvoltare corespunzätoare a tehnicilor de epurare a apelor uzate si nici nu se poate elabora o legislatie corespunzatoare care sã asigure protectia eficienta a calitatii apelor.

Gospodarirea apei pentru uzina cocso-chimică se face hidro-sectorial cu o gospodarire de apa care are ca sarcina alimentarea cu apa, pre-epurarea pelor uzate, recircularea apei pre-epurate, completarea cu apa proaspata si evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate.

Reteaua de colectare a apelor industriale uzate este prevazuta cu un colector care preia apele uzate de la uzina cocso-chimică.

Apele industriale uzate sunt de trei categorii:

- ape conventional curate, cu un debit mediu de circa 6118 m3/zi;

- ape industriale uzate impurificate in procesele tehnologice, cu un debit mediu de circa 1315 m3/zi;

- apele menajere sunt colectatea de pe platforma industriala a uzinei printr-o retea de circa 30 km, executata din tuburi de beton cu D=200-500 mm si conduse spre o statie de pompare. De aici sunt ecauate in Catusa.

S.C.MITTAL STEEL S.A. GALAŢI - a deversat in raul Siret in cursul anului 2005:

-prin balta Mălina 23,9 mil.mc ape uzate suficient epurate

-prin iazul Cătuşa 17,5 mil.mc ape uzate suficient epurate

In cadrul societăţii sunt 8 uzine deservite cu utilităţi hidro de către 17 gospodării de apă, care sunt dotate în special cu instalaţii de dozare coagulanţi şi cu treaptă mecanică

(decantor, filre), având ca indicator preponderent suspensiile, apele uzate de la aceste gospodării sunt evacuate în colectoarele interioare care le evacuează în Iazurile tehnologice Mălina şi Cătuşa.