Impactul Zilnic al Aerului Poluat Asupra Noastră

Ce este Poluarea atmosferica?

Aerul este „oceanul” pe care-l respiram. Compozitia normala a aerului cuprinde: azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, dioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa (in medie 0,2 – 3%).

Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie ale oxigenului si dioxidului de carbon, substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul plamânului.

Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii, in atmosfera. Poluanti precum oxizii de sulf si azot, cloro – fluoro – carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, si funinginea (carbunele) sunt principalii contribuitori la poluarea atmosferica. Poluarea atmosferica poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca poluantii se dizolva in apa sau precipita sub forma de ploaie.

Fiecare dintre acestea au implicatii serioase în sanatatea noastra cât si pentru întregul mediu înconjurator.

Poluarea poate fi considerata de asemenea atât în interiorul locuintelor noastre, birourilor cât si interiorul scolilor. Câtiva din acesti poluanti pot fi produsi prin diferite activitati precum fumatul si gatitul. In medie, petrecem 80% - 90% din timpul nostru în interiorul cladirilor si în felul acesta suntem expusi la poluantii daunatori produsi în interior, care pot fi considerati seriosi pentru sanatatea noastra.

Cauzele

Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De exemplu, ozonul se formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre poluantii primari si componentii normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.

O semnificanta parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. Cu toate ca un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferica, cele mai multe dintre ele contin carbon, sulf si azot. Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele in care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactionaza intre ele dar si cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitati periculoase.

Smogul se formeaza in areale urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul, aldehide si cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. Cand dioxidul de sulf si oxidul azotos se transforma in acid sulfuric si acid azotic in atmosfera, aceste substante precipita sub forma de ploaie, asa numita ploaie acida. Ploaia acida este o grava problema globala pentru ca foarte putine specii sunt capabile sa supravietuiasca in asemenea conditii.

Un autoturism consuma pe distanta de 1000 km cantitatea de oxigen necesara unui adult in decurs de un an. Dar nu numai atat. Un turboreactor cu patru motoare consuma pe ruta New York-Paris pana la 35 tone oxigen. Aceasta este cantitatea pe care o produce intr-o zi o suprafata de 3000 ha de padure, asta in conditia in care in anul 1995 suprafata forestiera a Globului era de 3450 milioane hectare, adica 26,6% din suprafata Globului. Insa datorita defrisarilor, intr-un an suprafata acoperita cu paduri se micsoreaza in medie cu aproximativ 11 milioane hectare, ceea ce duce la scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera.

O influenta considerabila asupra raspandirii poluantilor in aer o au fenomenele meteorologice, iar dintre acestea, in mod deosebit, stratificarea termica a aerului, vantul, precipitatiile.