Implimentarea Prevederilor Convenției Privind Diversitatea Biologică în Republica Moldova

1. Starea actuală a diversităţii biologice în Republica Moldova

Diversitatea biologică a Republicii Moldova este condiţionată de poziţia ei geografică. Teritoriul republicii este situat la interferenţa a trei zone biogeografice: central-europeană, reprezentată de Podişul Central al Codrilor (54,13% sau 18,3 mii km2 din teritoriul republicii); eurasiatică – reprezentată de regiunile de silvostepă şi stepă (30,28% sau 10,23 mii km2); mediteraneană – reprezentată de regiunile de silvostepă xerofită din partea de sud (15,59% sau 5,27 mii km2). Din punct de vedere faunistic, teritoriul RM se mărgineşte cu regiunea balcanică şi formează o zonă de tranziţie dintre elementele faunei stepei asiatice continentale şi de silvostepă europeană.

Diversitatea biologică a RM este specifică şi bogată, constituind 5513 specii de plante (inclusiv plante superioare – 1989 specii) şi circa 14800 specii de animale (inclusiv 461 specii de vertebrate). Majoritatea speciilor sunt situate la hotarele arealurilor lor naturale, fapt ce le sporeşte vulnerabilitatea faţă de factorii antropici.

Ecosistemele naturale (forestiere, de stepă, de luncă, acvatice) ocupă aproximativ 15% din teritoriul ţării şi sunt puternic fragmentate şi deteriorate.

2. Aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind Diversitatea Biologică Rio de Janeiro (1992).

Proclamarea independenţei Republicii Moldova (1991) a creat premise pentru elaborarea unei politici noi de reglementare a relaţiilor în sistemul „Om-Societate-Natură" şi protecţia mediului. Scopul major al politicii de mediu în Republica Moldova este restabilirea nivelului optimal al diversităţii biologice şi al landşafturilor, elaborarea şi implementarea măsurilor eficiente de conservare a acestora, conform cerinţelor naţionale şi internaţionale.

Aderarea Republicii Moldova la convenţiile internaţionale în domeniul protecţiei mediului impune implementarea efectivă a conceptului de dezvoltare durabilă, acceptat la Forumul mondial cu privire la mediul înconjurător şi dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).

Republica Moldova a ratificat în 1995 Convenţia privind Diversitatea Biologică (CDB) şi a întreprins unele măsuri de realizare a cerinţelor acesteia: a elaborat Primul şi al Doilea Raport naţional în domeniu; a fost adoptată Strategia Naţională şi Planul de Acţiune în Domeniul Conservării Diversităţii Biologice; au fost elaborate un set de legi şi regulamente noi în domeniul CDB.

Convenţia privind Diversitatea Biologică (CDB) a fost deschisă pentru semnare de către Părţi începând cu anul 1992: RM a ratificat această convenţie în 1995 (Hotărârea Parlamentului RM din 16 mai 1995, nr. 457-XIII). Până în anul 2005, CDB a fost ratificată de 188 ţări, devenind astfel instrumentul internaţional principal cu privire la stoparea degradării diversităţii biologice la nivel global, regional şi naţional.

Conform Art. 1, obiectivele de bază ale acestei Convenţii sunt următoarele:

• conservarea diversităţii biologice;

• utilizarea raţionala a componentelor diversităţii biologice;

• împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice, inclusiv accesul corespunzător la resursele genetice prin transfer adecvat de tehnologii performante şi prin finanţare corespunzătoare.

Art. 6-14 ale CDB stabilesc un set amplu de angajamente pentru Părţile Semnatare cu privire la conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale.

Angajamentele Părţilor Semnatare ce ţin de utilizarea resurselor genetice, accesul la tehnologii, cooperarea ştiinţifică şi schimbul de informaţii sunt stipulate în Art. 15-19 ale CDB.

Angajamentele Părţilor Semnatare cu privire la asigurarea resurselor financiare şi obţinerea lor pe diferite căi sunt prevăzute în Art. 20 şi 21 ale CDB.

Conservarea diversităţii biologice globale poate fi realizată numai prin activităţi concrete de către fiecare ţară în parte, prin conservarea ecosistemelor, speciilor şi a diversităţii genetice de pe teritoriul lor. Prin abordarea amplă şi multilaterală a diversităţii biologice Convenţia a devenit un instrument important în contextul dezvoltării durabile a ţărilor.

De notat este şi faptul că în scopul protecţiei eficiente a diversităţii biologice împotriva riscurilor care provin de la organismele vii modificate genetic, Părţile Semnatare au adoptat în anul 2000 Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea. Obiectivul acestui Protocol este de a contribui la asigurarea protecţiei pentru siguranţa transferului, manipulării şi utilizării organismelor modificate genetic care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinându-se cont inclusiv de riscurile pentru sănătatea umană şi concentrându-se în special asupra circulaţiei lor transfrontaliere.

3. Realizarea şi monitorizarea Planului de Acţiuni privind fortificarea capacităţilor naţionale de implimentare a Convenţiilor de mediu de la Rio de

Janeiro pentru perioada 2005-2010.

În Planul de Acţiuni în domeniul consolidării capacităţii naţionale privind

managementul global de mediu determinat de Convenţiile de mediu de la Rio de Janeiro s-au prevăzut acţiuni în cadrul a douăsprezece domenii tematice:

(1) politici şi strategii naţionale;

(2) cadrul legislativ;

(3) cadrul normativ;

(4) cadrul instituţional;

(5) instrumente economice;

(6) instrumente de finanţare;

(7) îmbunătăţirea mediului investiţional;

(8) cercetări şi inovaţii;

(9) sisteme informaţionale;

(10) participarea publicului la luarea deciziilor şi asigurarea

accesului la informaţia de mediu;

(11) instruirea şi educaţia ecologică a populaţiei;

(12) cooperarea internaţională.