Importanta Economica si Sanitara a Apei

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Importanta Economica si Sanitara a Apei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Olteanu Valentina, Popa Olga

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

timpuri colectivităţile umane s-au dezvoltat de-a lungul rîurilor sau pe malul mărilor.Din datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cantitatea minima de apă necesară organismului uman este de 5 litri pe 24 de ore din care aproximativ 1,5-2 litri o reprezintă apa consumată ca atare.Necesarul fiziologic de apă al unui om adult de greutate normală şi în condiţii de mediu şi activitate obişnuite se consideră a fi de 2,5-3 litri;acest necesar este acoperit , în afara consumului de apă ca atare şi arătat mai sus, de apa care intră în condiţia diverselor alimente şi apa care rezultă din metabolizarea acestora.Nevoile de apă ale organismului cresc însă în condiţiile unui mediu ambient cald sau a unei activităţi fizice intense, putând atinge 3-5 litri pe zi şi chiar mai mult.

La această cantitate care acoperă nevoile pur fiziologice se adaugă însă cantităţi mult mai mari de apă utilizate de om în diferite alte scopuri.Astfel , pentru nevoile individuale reprezentate de apa utilizată pentru curaţenia corporală , omul foloseste zilnic aproximativ 40 litri de apă , la care se mai adaugă neviole gospodăreşti de pregătire a alimentelor , de întreţinere a curaţeniei locuinţei şi îmbracămintei şi care se cifrează de asemenea la câteva zeci de litri în 24 de ore.Organizaţia Mondială a Sănatăţii consideră ca optim pentru acoperirea acestor nevoi directe ale papulaţiei o cantitate de 100 litri pe 24 ore pentru fiecare locuitor , deşi în unele oraşe din lume această cantitate a fost depăşită.

La aceste utilizări se adaugă şi acoperirea nevoilor industriale reprezentate de apa folosită ca materie primă, ca solvent sau separator pentru substanţe cu densitate diferită , la spălarea unor produse sau purificarea altora , la spălarea şi întreţinerea diverselor aparate şi maşini-unelte , ca transportor a unor produse brute , semifinite sau finite sau ca simplă apă de răcire.Toate aceste utilizări la un loc dau naştere unor cantităţi imense de apă , uneori o singură uzină putând consuma o cantitate de apă egală cu aceea a unei colectivităţi de zeci de mii de locuitori.Apa mai este folosită şi pentru nevoi

agro-zootehnice , ca apă de irigaţie sau pentru alimentarea şi îngrijirea animalelor si adăposturilor acestora.

Importanţa apei însă în economia umană este în continuă creştere şi aceasta nu numai în ţările în curs de dezvoltare , dar şi în state înaintate.O statistică O.N.U. arată creşterea consumului de apa în lume , creştere care se produce în progresie geometrică , şi care a dus ca în unele zone ale pământului să se resimtă lipsa de apa.Dacă cu jumatate de secol în urmă aceasta problemă nu apare decât în puţine zone , în general în deşerturi , în prezent ea este luată în considerare în aproape toate ţările lumii,cu precădere în cele cu densitate crescută a populaţiei şi nivel economic ridicat.Acest fapt a dus la declanşarea de către O.N.U. în anul 1965 a unui studiu internaţional privind resursele de apă ale omenirii cunoscut sub denumirea generală de „decada hidrologică internaţională” , la care au participat un mare număr de ţări , inclusiv ţara noastră.Concluziile acestui studiu arată că rezerva de apă a omenirii reprezentată de apele dulci este limitată , dar posibilităţile de cucerire a noi resurse de apă sunt evidente; se încadrează aici apele termale de mare profunzime , apele mărilor şi oceanelor încă neutilizate , apele provenite din topirea gheţarilor etc.Totodată însă studiul arătat menţionează că prin consumul mare de apă nu se scad defapt resursele naturale care sunt recuperabile , dar se limitează utilizarea apei reîntoarse în natură datorită poluării resurselor naturale prin apa utilizată si retrocedată.În general , apele utilizate de om , indiferent în care din scopurile menţionate mai sus , se încarcă cu diferite elemente fizice, chimice sau biologice cu care vin în contact şi pe care le antrenează în apele nautrale schimbându-le compoziţia intr-o astfel de măsură încât acestea nu mai pot servi ulilizărilor la care erau folosite în starea lor naturală.Acest fenomen a fost numit poluare , în cazul nostru poluarea apei şi impietează de fapt cel mai mult asupra utilizării apei , restrângând totodată limitele acesteia şi favorizând lipsa de apă a omenirii.Deoarece O.N.U. conchide că principala preocupare a societăţii în prezent şi în viitor va trebui să fie reprezentată de evitarea sau limitarea poluării apei ca primă acţiune de menţinere a actualelor resurse naturale ale omenirii.

Pe Pământ , nu există organism animal sau vegetal care să poată supraveţui în absenţa apei.Ca urmare , apa are o existenţă covârşitoare unei activităţi umane.

Pe lângă necesarul pur fiziologic , care datorită unor activităţi foarte intense ajunge la 3-5 litri pe zi , cantităţi mari de apă sunt folosite de om în diverse scopuri.

1. Utiliuările gospodăreşti ale populaţiei – includ cantităţi de apă destinate consumului fiziologic al omului , necesarul de apă pentru prepararea hranei , igiena individuală , sapălarea vaselor şi a rufelor , curaţirea locuinţei etc.

Cantitatea totală de apă necesară folosinţelor gospodăreşti variază între 40-280 litri/loc./zi , în funcţie de gradul de dotare a locuinţelor cu instalaţie de alimentare cu apă rece şi caldă.

2. Utilizarile urbanistice – se referă la cantităţile de apă folosite de instituţii , unităţi de învăţământ , grădiniţe , creşe , unităţi sanitare , băi publice , hoteluri , pieţe , apa necesară curăţirii străzilor şi apă utilizată în scopuri decorative.

Cantitatea de apă necesară folosinţelor publice se estimează la minimum 30-80 litri/loc/zi , dar ea este diferită de la o localitate la alta , în funcţie de zona climatică , gradul de doatre urbană , obiceiurile populaţiei , nivelul de civilizaţie etc.

3. Utilizările industriale – includ consumul de apă pentru producţiile industriale (fabricarea diferitelor produse , răcirea utilajelor) şi apa ce reprezintă necesarul igienico-sanitar şi social-administrativ: băut , funcţionarea instalaţiilor igienico-sanitare din întreprinderi , menţinerea cutăţeniei etc.

Cantitatea de apă folosită pentru satisfacerea cerinţelor industriale depind de profilul industriei , procesul tehnologic , nivelul producţiei s.a.m.d.

4. Utilizări agro-zootehnice – acest necesar de apă se calculează pentru localităţile în care există preocupări agro-zootehnice , în mod obişnuit , localităţi rurale.Utilizările agro-zootehnice includ necesatul de apă pentru creşterea şi ingrijirea animalelor , udarea şi stropirea serelor , solurilor.etc , apa destinată întreţinerii maşinilor agricole şi atelierelor , apă pentru irigaţii.

Evaluarea necesarului de apă al unei colectivităţi se face prin însemnarea cantităţilor consumate pentru acoperirea tuturor nevoilor menţionate.Necesarul total de apă al unei colectivităţi se poate exprimă prin:

º Consumul mediu zilnic , exprimat în m3/zi.Reprezintă cantitatea totală de apă consumată de un centru populat în cursul unui an.

º Consumul specific.Reprezintă cantitatea totală consumată de un centru populat , reprezentat la numărul de locuitori.

Consumul de apă al centrelor populate nu este uniform , ci prezintă variaţii zilnice şi sezoniere.Există un consum maxim în timpul dimineţii , în orele în care ritmul activităţii umane este maxim , şi un consum minim în timpul nopţii , când activitatea umană este redusă.Cantităţile maxime de apă se consumă în perioada de vară , iar cele minime în perioada de iarnă.Cunoaşterea acestor variaţii de debit este necesar în scopul asigurarii unor dimensiuni corespunzătoare pentru conductele reţelei de alimentare cu apă şi pentru proiectarea staţiilor de tratare a apei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Importanta Economica si Sanitara a Apei.doc