Incineratoare fara Gratare pentru Deseurile Menajere

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Incineratoare fara Gratare pentru Deseurile Menajere.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Tratarea deseurilor a devenit in ultimul timp un domeniu de cercetare caruia i se acorda o atentie deosebita. Ca structura este un domeniu de cercetare interdisciplinar, in masura egala contribuind la rezolvarea problemelor specialistii in procese de ardere, in tehnologia substantelor care constituie deseuri, cercetatori in domeniu analizelor complexe termochimice, specialisti in economie energetica si in alte domenii de specialitate.

Problemele din cadrul acestui domeniu au devenit prioritare ca rezultat al dezvoltarii tehnicii de la fazele incipiente pana la stadiul deosebit de avansat al tehnicii moderne. Intr-adevar, intr-un stadiu incipient de dezvoltare, deseurile industrial erau in cantitate mica si erau constituite mai ales din deseuri de prelucrare, de obicei avand si calitati bune de ardere. In urma cu cateva decenii o categorie importanta de deseuri era aceea rezultata din prelucrarea lemnului: talas, rumegus, aschii sau acelea provenite din prelucrarea plantelor: coji de floarea soarelui, deseuri din cereale, deseuri din stuf, si plante lemnoase. Caracteristica acestor deseuri era aceea ca avand o putere calorica relativ mare, apropiata in general de cea a lemnului, puteau fi arse in instalatii obisnuite, iar, daca nu erau arse, cantitatea de deseuri era relativ mica si nu constituia o problema pentru depozitare, de asemenea deseurile nu constituiau o sursa de poluare a atmosferei, apei sau a pamantului, astfel ca deseurile nu erau o problema care sa necesite o rezolvare de ansamblu. Nu in ultimul rand trebuie mentionat si faptul ca disponibilul mare de energie primara si costul redus a energiei nu favorizau aparitia unei conceptii economice si, in particular, de economie energetic, in rezolvarea problemei tratarii deseurilor. In ceea ce priveste deseurile industrial chimice, datorita unei slabe dezvoltari a acestui sector in urma cu cateva decenii, ele erau atat de putin nocive si in cantitati atat de mici incat putea fi deversate in emisari naturali fara a deveni un pericol. Deseurile menajere s-au produs intotdeauna in gospodariile omului; ceea ce nu constituia un impediment in cazul unei densitati mici de populatie, in conditiile in care fiecare gospodarie putea sa dispuna si de un loc de depozitare a deseurilor menajere, devine in zilele noastre o problema datorita pe deoparte concentrarii mari a populatiei in orase si deci a cresterii mari a densitatii de producere a deseurilor menajere, pe de alta parte datorita scaderii calitatilor de ardere a deseurilor menajere, ceea ce nu permite distrugerea lor locala, prin ardere, chiar la locul de producer.

Momentul aparitiei problemei deseurilor menajere si industriale ca problema prioritara de rezolvat in cadrul unei economii avansate, a coincis in tara noastra cu momentul in care era bine consolidata cercetarea in domeniul proceselor de ardere si astfel s-a putut realiza intr-un timp foarte scurt solutionarea unei diversitati mari de probleme, cu ajutorul unor instalatii experimentale existente si a unor cadre de cercetare cu competenta in domeniul arderii intensive a substantelor cu putere calorica ridicata dar si a celor cu putere caloric foarte scazuta.

Intrucat importanta activitatii de inlaturare a reziduurilor produse de marile aglomerari urbane a fost mult timp necunoscuta la nivelul factorilor de decizie, acest “subprodus” al civilizatiei umane nu are inca un loc bine definit in echilibru socio-politic-economic actual si desi se recunoaste unanim ca in spatele unei bune activitati economice, la nivelul unui oras oarecare, sta o sustinuta activitate de salubrizare ce reclama serioase eforturi de colectare, transport, evacuare, gospodarie, neutralizare, ce antreneaza mari cheltuieli materiale si de energie, reziduurile menajere nu au inca o definire unanim recunoscuta si o pozitie clara in ierarhia preocuparilor economice urbane.

Conform actelor normative se considera deseuri menajere deseurile provenite in mod obisnuit din activitatea casnica, precum si cele provenite din magazine, hoteluri, cantine, unitati de alimentatie publica, institutii de invatamant si alte institutii publice precum si din intreprinderi industrial, deseuri care nu rezulta dintr-o activitate industriala propriu-zisa.

Nu se considera reziduuri menajere deseurile industriale provenite din procesul tehnologic al intreprinderilor, reziduurile din activitatea de constructii, gunoiul de grajd, reziduurile rezultate din gradini si reziduurile lichide sau vascoase de orice fel.

In acest context, deseurile menajere trecand din domeniul simplei preocupari de colectare si inlaturare a lor in domeniul folosirii ca sursa de materii prime si energie capaciteaza astazi un interes tot mai mare ce justifica eforturi stiintifice si investitii tehnologice.

Pentru a intelege aceasta rasturnare de idei este util a prezenta de exemplu, in cazul statelor industrializate, o serie de date statistice referitoare la compozitia deseurilor menajere urbane, studiata de-a lungul unei perioade mai lungi de timp. Din pacate exista putine tari in lume care au urmarit la nivel central o astfel de problema iar dintre acestea foarte putine care publica datele obtinute. Un exemplu pozitiv il constituie societatea “Electricite de France – le service du traitement industriel des residus urbains, T.I.R.U.” creata in Franta in urma cu peste 40 de ani care elaboreaza studii periodice asupra deseurilor, coordoneaza activitatea de salubrizare a diferitelor orase ale tarii si stabileste metodele optime de neutralizare sau calorificare a deseurilor pentru fiecare caz in parte. Din studiile acestea reproducem in graficul din figura 1.1 evolutia ponderii constituentilor deseurilor menajere din franta in perioada 1945-1985 si observam urmatoarele:

• Ponderea mare a materialelor energointensive (plastic, hartie, carton) in structura reziduurilor menajere;

• Influenta crizei energetice, aparute in anii ’70, asupra consumului de material energointensive, remarcabila prin scaderea pronuntata a componentelor plastic, hartie, carton ce raman totusi la un nivel foarte ridicat (circa 30%).

Fisiere in arhiva (1):

  • Incineratoare fara Gratare pentru Deseurile Menajere.doc