Lunca si Cursul Inferior al Prutului

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Lunca si Cursul Inferior al Prutului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: METAXA ISABEL

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

LUNCA PRUTULUI INFERIOR

Caracteristici geografice

Prutul izvoraste de pe versatul nordic al Carpatilor Padurosi si are o lungime de 967km din care pe teritoriul României, 724km. Pe o lungime de 695km formeaza granita dintre România si Republica Moldova, varsându-se în fluviul Dunarea în aval de Galati, la Giugiulesti.

Prutul face parte din grupa raurilor estice,formand granite naturala cu Ucraina si Republica Moldova pe o distanta de 704 km.Prutul reprezinta ,pe teritoriu tarii noastre ,limita estica a judetelor Galati si Vaslui.

Suprafata totala a bazinului hidrografic al râului Prut este de 27.540km2, din care 10900km2 se afla pe teritoriul României, fiind distribuita dupa cele 3 sectoare al cursului Prutului:

- cursul superior cu o lungime de 629km;

- cursul mijlociu cu o lungime de 1439km;

- cursul inferior cu o lungime de 924km.

Bazinul hidrografic si cursului inferior al râului Prut, începe în aval de confluenta cu Jijia si se termina la confluenta cu fluviul Dunarea aval de Galati. Debitul mediu multianual în cursul inferior este de 632m3/s.

Valea Prutului Inferior este bine individualizata din punct de vedere fizico-geografic, fiind alcatuita dintr-o serie de îngustari si largiri. Îngustarile din partea de nord a bazinului Prutului inferior se datoreaza Podisului Covurluiului, Dealului Drumul Brailei, Dealului Cocosului si Dealului Cordes. Prutul strabate în continuare, Câmpia Elanului, larga de 3÷4km si care are pe suprafata sa numeroase balti exploatate piscicol (de ex. Mata – Radeanu, Sovârca). Ultima forma de relief strabatuta pâna la varsarea în Dunare este Câmpia Covurluiului, care atinge pe alocuri latimi de 10÷11km.

Lunca Prutului prezinta trei sectoare: grindul longitudinal de mal, lunca joasa – cu numeroase lacuri si albii parasite numite prutete si zona de contact cu versantii.

Debitele lichide ale râului Prut sunt influentate de regimul precipitatiilor si de regimul de functionare a nodului hidrotehnic de la Stânca Costesti.

Din cei 742km ai cursului principal al Prutului de pe teritoriul României, 125km sunt pe teritoriul judetului Galati, de la confluenta sa cu pârâul Elan si pâna la gura de varsare în Dunare la Giurgiulesti.

PRUT

Prutul are putin afluenti pe teritoriul judetului Galati: Baseu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja.

Principalele caracteristici ale râului pe sectorul judetului Galati:

- râul Prut are o lungime de 121 km pe teritoriul judetului nostru,

- debitul mediu multianual este de 91 mc/s,

- debitul maxim în anul 2005 este de 476 mc/s masurat la statia hidrometrica Oancea.

Structura ecosistemului

Componenta biocenozelor este o masura a evolutiei acestora,a conexiunilor lor cu biotopul ,si modificari ale conditiilor de mediu duc la schimbari in structura calitativa si cantitativa a biocenozelor.

Pe acest sector primeste pe malul stâng, din Republica Moldova, un singur afluent Larga iar de pe malul drept, în Prutul Inferior se descarca afluentii de ordinul I, Elanul, Horincea si Stoeneasa.

Prutul a fost singurul curs de apa din judetul Galati în care s-a practicat temporar, un pescuit semiindustrial, alaturi de pescariile din baltile Prutului Inferior, fiindca lunca sa inundabila înainte de îndiguire însuma peste 25.000 ha.

Baltile naturale si amenajarile piscicole de pe malul drept al Prutului Inferior

La nivelul anului 1977 (N. Bacalbasa, 1978) bunurile piscicole naturale, cu suprafata exprimata în ha din lunca Prutului ramase dupa îndiguire erau:

- Mata 110

- Radeanu 226

- Pochina 75

- Sovârca 110

- Maicas – Fântâna Tiganului 420

- Vlasca (Vlascuta) 25

- Cotul Chiului 120

- Leahu 48

- Cotul Mare 26

- Potcoava 8

În perioada 1981 – 1985, au fost impuse lucrari de amenajare în scop piscicol si agricol în tot bazinul inferior al Prutului, în urma carora bunurile naturale mentionate anterior au facut obiectul unor lucrari hidrotehnice complexe.

Amenajarile piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescatoriilor complexe, respectiv pepiniere si crescatorii; s-a asigurat în acelasi timp si scoaterea de sub influenta viiturilor Prutului a unor suprafete din lunca sa, pentru a fi utilizate în scop agricol, ramânând si unele zone cu luciu natural de apa.

Astfel au fost executate lucrarile de amenajare pentru baltile Mata, Radeanu, Sovârca, Cotu Chiului si Vladesti, amenajare desprinsa din complexul de ape Maicas –Fântâna Tiganului.

Baltile naturale

Baltile care nu au fost amenajate de pe malul drept al Prutului au suprafete variabile:

Pochina 75 ha;

Leahu 43 ha;

Vlasca 41,8 ha;

Cotu Mare 26 ha;

Maicas – Fântâna Tiganului 156 ha;

Potcoava 8 ha.

Fisiere in arhiva (1):

  • Lunca si Cursul Inferior al Prutului.doc