Managementul deșeurilor de tip nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate

INTRODUCERE

În urma activitatilor desfasurate în industria petrolului, începând cu extractia, dar mai cu seama în sectorul de rafinare si petrochimie, pe lânga produsele principale, rezulta si o serie de reziduuri (deseuri) petroliere care nu se mai prelucreaza, ci se depoziteaza în zone special amenajate aflate în apropierea unitatilor industriale generatoare. Dintre numeroasele surse de deseuri proprii sectorului de rafinare si petrochimie se pot mentiona: gudroanele acide, pamântul uzat (slamul), , catalizatorii uzati (proveniti din diverse procese de prelucrare), diverse reziduuri petroliere, solventi organici, compusi halogenati, namolurile uzate de la statiile de epurare biologica a apelor reziduale din rafinarii.

Exista multe tari printre care si România care nu tin o evidenta stricta a cantitatii de deseuri provenite din diverse activitati industriale sau de alta natura, ceea ce constituie un aspect negativ în gestionarea deseurilor de natura a nu contribui la limitarea poluarii produsa de acestea, ci mai degraba la agravarea acesteia.

Acumularea acestor deseuri duce la alterarea factorilor de mediu, care creeaza, în final, numeroase dezechilibre în mediul ambiant, la toate nivelurile: flora, fauna, stare de sanatate. La nivelul actual de dezvoltare tehnica si tehnologica, deseurile de acest tip nu si-au gasit o folosinta corespunzatoare. Alaturi de alte pericole fata de mediu, ele prezinta o toxicitate ridicata, iar datorita faptului ca ocupa spatiu de stocare se impune distrugerea lor.

Din punct de vedere legislativ, exista în ultimul timp pe plan intern o preocupare intensa de a promova un set de reglementari care sa orienteze si sa puna bazele unei gestionari eficiente si ecologice a tuturor categoriilor de deseuri. Prin promovarea acestor reglementari, precum si a altora ce vor urma într-un viitor nu prea îndepartat, se raspunde cerintelor legislatiei Uniunii Europene din domeniu, în special la directivele cadru ale Consiliului Comunitatii Europene.

Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare a fost transpusa prin ordinul 334/2004 privind protectia mediului si în special a solurilor, când se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare.

Obiectivele Directivei sint urmatoarele:

- Reglementeaza utilizarea namolurilor de epurare in agricultura in asa mod incat sa se previna efectele nocive asupra solurilor, vegetatiei, animalelor si omului, incurajand utilizarea lor corecta.

- Stabileste valori limita obligatorii pentru metalele grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, mercur) in namoluri si in sol. Utilizarea namolurilor trebuie interzisa cand concentratia acestor metale in sol depaseste valorile limita.

- Incurajeaza valorificarea namolurilor de epurare in agricultura cu conditia ca ele sa fie utilizate in mod corect, tinand seama de faptul ca utilizarea lor nu trebuie sa dauneze calitatii solului si productiei agricole.

- Limiteaza cantitatea de metale grele adaugate la solul cultivat, fie prin stabilirea unor cantitati maxime ale aportului de namoluri utilizate pe an, fie avand grija ca valorile limita ale concentratiei de metale grele in namolurile utilizate sa nu depaseasca valorile limita pentru cantitatile de metale grele ce pot fi adaugate pe sol pe baza unei medii de 10 ani.

- Stabileste obligativitatea ca namolurile sa fie tratate inainte de a fi utilizate in agricultura. Pot fi autorizate in anumite conditii utilizarea namolurilor netratate, fara risc pentru sanatatea omului si sanatatea animalelor, daca ele sunt injectate sau ingropate in sol.

- Utilizarea namolurilor trebuie sa fie efectuata in conditii care garanteaza protectia solului, apelor de suprafata si subterane.

- Necesitatea controlarii calitatii namolurilor si solului peste care sunt folosite si astfel sa se faca analiza lor.

Pentru implementarea Dirtectivei s-au avut in vedere unele masuri si anume:

- inventarierea cantitatilor de namoluri de epurare generate;

- stabilirea metodelor de prelevare si analize chimice pentru namoluri si soluri in scopul determinarii continutului in metale grele;

- stabilirea tipurilor de namoluri care pot fi utilizate in agricultura;

- stabilirea tipurilor de soluri pe care pot fi utilizate namolurile;

- proceduri de control pe care sa le efectueze autoritatile teritoriale de protectia mediului pentru inspectarea operatiunilor de imprastiere a namolurilor;