Modalitati de Conservare a Habitatelor Terestre

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Modalitati de Conservare a Habitatelor Terestre.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Angela Banaduc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

I.Introducere

Preocupările pentru protecţia mediului natural s-au făcut resimţite încă de la sfârşitul secolului al XIX lea, când s-a făcut tranziţia de la atitudinea de admirare pasivă a frumuseţilor naturii la cea activă de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a exploatării abuzive a bogăţiilor naturale.

Axul central al politicilor noastre de mediu îl constituie asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea locuitorilor ţării, spargerea cercului vicios al sărăciei şi deteriorării mediului, asigurarea unei creşteri economice regenerative şi inovative, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare, armonizarea legislaţiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Europene în vederea accelerării procesului de integrare în structurile europene.

Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabilă.

Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă.

Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice.

Necesitatea conservării biodiversităţii este obiectivă şi stringentă deoarece comunităţile umane nu pot trăi şi nu se pot dezvolta în afara şi independent de ecosistemele naturale.

Salvarea naturii înseamnă salvarea speciei umane, în ultimă - sau poate primă - instanţă. Mediul natural şi mediul creat de om (oikumen-ul) sunt indispensabile evoluţiei omului şi în primul rând supravieţuirii lui. Omenirea se află la un moment de răscruce, de decizie pentru soarta Terrei şi pentru viaţa fiecărei specii de pe Pământ, de rezolvare a contradicţiei dintre dezvoltarea societăţilor umane şi conservarea naturii.

Necesitatea protecţiei naturii se desprinde foarte bine din principiile Conferinţei Naţiunilor Unite cu privire la mediul înconjurător, ţinută la Stockholm în anul 1972:

1. Omul are un drept fundamental la libertate, la egalitate şi la condiţii de viaţă satisfăcătoare, într-un mediu a cărui calitate să-i permită să trăiască în demnitate şi bunăstare. El are datoria solemnă de a apăra şi îmbunătăţii mediul înconjurător pentru generaţiile prezente şi viitoare …

2. Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pământul, flora şi fauna, şi în special eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale, trebuie să fie apărate în interesul generaţiilor prezente şi viitoare printr-o planificare sau administrare atentă, în funcţie de nevoi.

3.Capacitatea globului de a produce resurse esenţiale ce pot fi reînnoite trebuie apărată şi, pretutindeni unde acest lucru este posibil, restabilită sau îmbunătăţită.

4.Omul poartă o răspundere specială în ce priveşte apărarea şi administrarea înţeleaptă a patrimoniului constituit de flora şi fauna sălbatică şi de mediul lor, care sunt azi grav ameninţate de un concurs de factori nefavorabili. Conservarea naturii, şi în special a florei şi faunei sălbatice, trebuie deci să ocupe un loc important în planificarea dezvoltării economice.

5.Resursele globului ce nu pot fi reînnoite trebuie exploatate în aşa fel încât să nu rişte să se epuizeze, iar avantajele obţinute de pe urma folosirii lor să fie împărtăşite de întreaga umanitate.

6.Deşeurile de materii toxice sau alte materii şi degajările de căldură în cantităţi sau concentraţii atât de mari încât mediul nu mai poate neutraliza efectele lor trebuie întrerupte pentru a evita ca ecosistemele să sufere daune grave sau ireversibile. Lupta legitimă a popoarelor din toate ţările împotriva poluării trebuie să fie încurajată.

7.Statele vor trebui să ia toate măsurile posibile pentru a împiedica poluarea mărilor cu substanţe care riscă să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resursele biologice şi vieţii organismelor marine, să aducă o atingere frumuseţilor naturale sau să dăuneze altor utilizări legitime mării.

8.Dezvoltarea economică şi socială este necesară, dar ea trebuie să asigure păstrarea unui mediu propice existenţei şi activităţilor omului şi crearea pe Pământ a condiţiilor necesare îmbunătăţirii calităţii vieţii.

9.Deficienţele mediului imputabile unor condiţii de subdezvoltare şi unor catastrofe naturale pun probleme grave, cel mai bun mijloc de a le remedia fiind accelerarea dezvoltării prin transferul unui ajutor financiar şi tehnic substanţial care să completeze efortul naţional al ţărilor în curs de dezvoltare şi asistenţa furnizată în funcţie de nevoi.

10.Pentru ţările în curs de dezvoltare, stabilizarea preţurilor şi o remuneraţie corespunzătoare pentru produsele de bază şi materiile prime sunt esenţiale în vederea administrării mediului, factorii economici urmând să fie avuţi în vedere ca şi procesele ecologice.

11.Politicile naţionale cu privire la mediul ar trebui să consolideze potenţialul de progres actual şi viitor al ţărilor în curs de dezvoltare, nu să-l slăbească sau să împiedice instaurarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru toţi …

12.Ar trebui degajate resurse pentru a apăra şi îmbunătăţii mediul ţinând seama de situaţia şi de nevoile speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare, de cheltuielile pe care le poate antrena integrarea unor măsuri de apărare a mediului în planificarea dezvoltării lor

13.Pentru a raţionaliza administrarea resurselor şi a îmbunătăţii astfel mediul, statele ar trebui să adopte o concepţie integrată şi coordonată a planificării dezvoltării, astfel încât dezvoltarea lor să fie compatibilă cu necesitatea de a apăra şi îmbunătăţii mediul în interesul populaţiei lor.

14.O planificare raţională este un instrument esenţial dacă se doreşte să se împace imperativele dezvoltării cu necesitatea de a apăra şi îmbunătăţii mediul.

15.Planificând instituţiile umane şi urbanizarea trebuie să se evite atingerile aduse mediului şi să se obţină maximum de avantaje sociale, economice şi ecologice pentru toţi

16.În regiunile în care ritmul de creştere a populaţiei sau concentrarea ei excesivă sunt de natură să exercite o influenţă nefavorabilă asupra mediului sau a dezvoltării şi în acelea în care densitatea slabă a populaţiei riscă să împiedice orice îmbunătăţire a mediului …, ar trebui să se aplice politici demografice care să respecte drepturile fundamentale ale omului şi care să fie considerate corespunzătoare de către guvernele interesate.

17.Este necesar ca instituţiile naţionale îndrituite să fie însărcinate să planifice, să administreze sau să reglementeze utilizarea resurselor mediului de care dispun statele pentru a îmbunătăţii calitatea mediului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Modalitati de Conservare a Habitatelor Terestre.doc