Poluarea

POLUAREA

Poluarea este impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau vapori produse artificial sau a apelor naturale de suprafata sau subterane cu ape uzate menajere si industriale. Poluarea este rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural.

Orice adaos de substanta sau forme de energie (caldura, sunet) pe care

mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la aparitia poluarii. Poluarea a constituit o problema pentru populatia oraselor inca din antichitate. In Evul Mediu conditiile neigienice favorizau aparitia epidemiilor, iar in secolul XIX depozitarea necorespunzatoare a deseurilor in zonele aglomerate ale marilor orase provocau poluarea aerului si a apei. Astazi datorita tehnologiilor avansate, poluarea este o problema universala.

Astfel poluarea este de mai multe tipuri :

-poluarea atmosferei ;

-poluarea solurilor ;

-poluarea apei.

POLUAREA ATMOSFEREI

Poluarea aerului reprezinta contaminarea atmosferei cu reziduri gazoase,

lichide sau solide. Unul dintre poluantii majori ai aerului emisi de surse naturale este radonul, rezultat din dezintegrarea radioactiva a uraniului existent in diferite roci. In afara poluantilor naturali sunt si poluanti proveniti din activitatile umane, care reprezinta ponderea cea mai mare. Astfel de poluanti sunt : monoxidul de carbon (motoarele vehiculelor, procese industriale), dioxidul de carbon (fabrici de acid sulfuric, carbuni ce contin sulf), oxizii de azot (motoarele vehiculelor, fabrici de acid azotic), plumbul (fabrici de acumulatoare, motoarele vehiculelor).

In ajutorul poluarii intervin curentii de aer care transporta agentii poluanti proveniti din sursele enuntate mai sus, in toate zonele globului, determinand o agravare accentuata a poluarii aerului.

Poluantii caracteristici traficului sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot, compusii organici volatili. Pentru tarile dezvoltate emisia acestor poluanti in trafic reprezinta 30-90 % din emisia totala de poluanti ai aerului. Compusii cu plumb si o cantitate mica de dioxid de sulf si hidrogen sulfurat precum si dioxidul de carbon sunt alte surse de poluare provenite din trafic. Monoxidul de carbon este otravitor ; oxizii de azot si de sulf au efecte daunatoare asupra suferinzilor de astm ; compusii organici volatili in special benzenul pot cauza cancer ; particulele solide si lichide din fumul produs in special de motoarele Diesel fara catalizator, pot provoca probleme de respiratie, boli de inima si plamani. Compusii cu plumb sunt daunatori dezvoltarii intelectuale a copiilor. Concentratia poluantilor in aer depinde de conditiile atmosferice : vant, temperatura, presiune. Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer cald ,are loc o inversiune termica, poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori pentru sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului de ozon aflat la aprozimativ 24 km de pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale Soarelui, radiatiile ultraviolete. Subtierea stratului de ozon provoaca cancer de piele, boli ale ochilor si afecteaza ecosistemele agricole si acvatice.

Astfel un poluant deseori intalnit este ploaia acida. Ploaia acida se formeaza din dioxidul de sulf si oxizii de azot rezultati din arderile combustibililor care ajung in atmosfera si se intorc pe pamant sub forma de precipitatii acide. Oxizii de sulf si de azot eliberati in atmosfera reactioneaza in prezenta luminii solare cu oxigenul din aer. Efectele ploilor acide sunt numeroase afectand zone aflate la mari distante fata de locul in care se produc acesti poluanti. Un alt tip de poluare deosebit de intalnita este deversarea in apa a reziduurilor industriale si menajere.

Poluarea mediului ambiant a inceput sa capete aspecte si proportii ingrijoratoare. Poluarea atmosferei a determinat cresterea temperaturii medii a planetei cu o jumatate de grad Celsius , iar modificarile care ar putea avea loc vor influienta dramatic viata pe pamant.

Lupta impotriva poluarii presupune multa prudenta , atat la evitarea poluarii aerului cat si a apei si a solului , precum si masurile care se pot lua pentru salvarea lor, pentru ca in prezent exista tehnologii si cunostinte stiintifice pentru inlaturarea celor mai pagubitoare efecte ale poluarii cum sunt instalatiile de purificare.

Totusi, cea mai grava si cea mai des intalnita e poluarea solului, cu diverse reziduri, resturi menajere, etc.

POLUAREA SOLULUI

Solul poate fi poluat :

-direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial în atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

În ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din

atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, însa, ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala în general atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.

Într-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera, precum si de natura însasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a mediului cere ca atât ingrasamintele cât si pesticidele sa ramâna cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În tabelul urmator sunt prezentate unele date în legatura cu persistenta în sol a unor insecticide comune.