Poluarea Apelor Continentale

Astfel, poloarea apei reprezinta alterarea calitatilor ei fizice, chimice si biologice si este produsa direct sau indirect in modul natural sau artificaial, devenind improprie utilizarii.

Poluarea apelor este deteminata de uramatoarele grupe de agenti :

a) poluarea apelor datorata agentilor biologici (microorganismele) .Apa a fost dinotdeaunam un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catarstofale. In evul mediu in urma epidemii de holera a murit aproape jumatate din populatia Europei.

Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc..

Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din acesta categorie. De exemplu o fabrica de hartie de dimensiune medie produce aceasi poluare ca un oras de 500.000 de locuitori.

b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse : azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur ; cauza majora de poluare o reprezinta hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii.

De exemplu pe Dunare se transporta zilnic aproximativ 10.000 de tone de produse petroliere ; cel mai mic accident naval poate deveni o sursa majora de poluare.

c)Poluarea apei cu substante organice de sinteza datorita industrilor detergentilor, insecticidelor si pesticidelor.

d) agenti fizici de poluare :

-substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile provenite de la carierele sau minele unde se extrag anumite substante

-poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor, si a deversarii apelor industriale calde. Ridicarea temperaturii apei aduce daune intolerabile florei si faunei acvatice, scade continutul de oxigen dizolvat si implicit scade capacitatea apei de autoepurare.

-poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industruiile ce folosesc energia atomica.;

e) Substantele organice care polueaza apele sunt :

De origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine;

De origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica : hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice (vopsele de anilina)

Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti.

Bineinteles ca pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna si flora acvatica Poluarea râurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decât in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.

Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc in lacuri si râuri. Când algele cresc, in prezenta luminii solare, produc oxigen. Insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de oxigen atunci când soarele nu straluceste si când au inceput sa decada. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viata; unele creaturi putând fi otravite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate omori viata din lacuri si râuri. In unele cazuri, anumite alge pot otravi apa potabila.

Mai concret ca surse de poluare exista:

Poloarea industriala., cele mai poluante fiind industriile alimentara si chimica. Abatoarele consuma o medie zilnica de 500 de L de apa pentru fiecare animal sacrificat, care apoi este deversata poluata. Cercetarile facute la un abator in Paris au indicat 300 de milioane de bacterii aerobe si 20 de milionae anaerobe pe cm3 de apa uzata.

Poluarea agricola se realizeaza prin pesticide, ingrasaminte chimice si dejectii zootehnice. Pesticidele sunt utilizate cu scopul de a distruge activitatea insectelor daunatoare ,rozatoarelor si a ciupercilor. Ele au adus servicii imense distrugand insecte care transmit microbi sau care consumau pana la 50% din recolte. Cu toate acestea folosirea lor masiva a dus la otravirea apelor.

Si unele ingrasaminte pot fi daunatoare : de exemplu azotul in surplus se poate uni cu materiile organice si in fermentatie dand azotati care distrug fauna acvatica.

Poluarea urbana se manifesta prin evacuarea apelor menajere , fie prin canale , in rauri sau in ocean, fie infiltrate in panza freatica. Canalele colecteaza continutul apelor sanitare , al bucatariilor incarcate cu reziduuri organice, cu bacterii patogene, etc. Exista inca zone in care mortalitatea infantila produsa de boli transmise prin apa depaseste 40% iar statisticile arata ca pe golb 25% din bolnavii spitalelor sunt victime ale poluarii apelor.

Efectele poluarii sunt deosebit de grave:

-moarte lacurilor prin poliferarea planctonului datorita cresterii fertilizarii prin aport de fosfati si azotati. ;

-moartea pestilor (si a altor animale acvatice ) sub actiunea detergentilor, pesticidelor lipsei oxigenului etc.

Caile de reducere a poluarii apelor sunt:

-adoptarea de tehnologii cu efecte poluante scazute;

-scoaterea din uz a unor produse cu potential poluant ridicat

-intensificarea reaerarii apelor

-favorizarea actiunii ecologice de autoepurare (prin curatirea periodica a namolului organic)

-intarirea legislatiei care sa protejeze apele, de poluarea agentilor industriali si casnici.

Folosirea de materiale biodegradabile. Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive.

In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati,substantele biodegradabile nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura, la rupere si la actiunea factorilor chimici, ele formeaza depozite dupa urare. Pentru aceste materiale artificiale, chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor, a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Altele, care nu degaja gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile, care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.