Poluarea fonică în orașul București

1.Introducere

1.Poluare

Se vorbeşte despre poluarea mediului, atunci când una sau mai multe substanţe sau amestecuri de substanţe străine sunt prezente în mediu, în cantităţi sau pe o perioadă care le face periculoase pentru oameni, animale sau plante şi contribuie la punerea în pericol sau vătamarea, activităţii sau bunăstării persoanelor. ( definiţie dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - O.M.S.)

Poluarea poate fi

-naturală (polenul plantelor şi florilor, care provoaca alergii, emisii vulcanice naturale, etc.) şi

-artificială (ca urmare a intervenţiei umane - materii chimice reziduale, deşeuri industriale, gaze de eşapament, deversări accidentale, etc.), aceasta din urmă producându-se datorită depăşirii capacitatii de autoepurare

Abstracţie făcând unele unităţi industriale plasate în plină natură, grosul poluării atmosferice provine din oraşe, căci apariţia industriei fie are loc în oraşe, fie creează ulterior oraşe. Aşa că primele victime sunt orăşenii. Există de acum un număr apreciabil de "infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializării se fac simţite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeraţie. În asemenea locuri procentul de îmbolnăviri ale căilor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar, este de câteva ori mai mare, înregistrându-se, de asemenea diverşi alţi factori de risc pentru sănătatea oamenilor, şi nu numai a acelora ce locuiesc la oraşe. Abordând această problemă, specialiştii consideră că, pe lângă reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare şi dacă se poate, chiar eliminarea totală a unora dintre ele, însănătoşirea aerului este de neconceput fără aportul decisiv al ariilor verzi.

2.Poluarea in Bucuresti

ONG ECO-CIVICA si colaboratorii sai au efectuat in perioda 2001-septembrie 2002, o campanie de culegere de informatii de mediu la nivelul orasului Bucuresti (investigatii proprii, cercetare studii, consultare a unor diferite surse autorizate, samd) in urma careia s-a evidentiat o inrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.

Astfel, a fost inregistrata o crestere procentuala negativa atat la gradul de poluare al orasului, pe fondul unei scaderi dramatice a suprafetelor verzi din Bucuresti (totalul de spatiu verde s-a injumatatit dupa 1989), cat si la calitatea defectuasa a alimentatiei locuitorilor.

Aceeasi crestere negativa s-a remarcat, binenteles, si la efectele directe si indirecte ale acestora : morbiditate, mortalitate, copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, cresterea temperaturii mai mult decat cresterea medie pe tara, ploi acide si foarte acide, fenomene meteo imprevizibile, samd.

Prezentam in continuare, sumar, principalii factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta la nivelul orasului :

- poluarea datorata traficului auto;

Locuitorii orasului si nu numai ei, inspira zilnic resturile gazoase-cangerigene emise de cele aproximativ doua milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil cu 70% din poluarea orasului .

- poluarea industriala - datorata cantitatilor mari de plumb si metale grele, special in zonele periferice, la care se adauga emisiile centralelor termice ale orasului,"bogate" in funingine si SO2 .

- praful ;

Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 tone de praf pe kilometru patrat.

- poluarea fonica; In Bucuresti, in special in zona centrala, avem depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii (cu accent deosebit pe ultima perioada - "a marilor reconstructii de carosabil " )

- emisiile de dioxina;

Metodele clasice folosite de noi : arderea si ingroparea cantitatilor mari de deseuri urbane (umede) in aer liber produc dioxina, una dintre cele mai toxice substate cunoscute pana in prezent, care mai este si bioacumulativa .

- Diminuarea cu mult sub nivelul critic a zonelor verzi din Bucuresti;

In ultimii 12 ani au disparut peste 17 milioane mp de spatii verzi din Bucuresti....

Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea automobilelor si a cosurilor industriale ii revine in medie mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale ale lumii civilizate. (aproximativ 2,5 mp / locuitor in Bucuresti, fata de 12 mp locuitor - norma acceptata la nivel international).

- calitatea apei potabile;

Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare a apei potabile. (detine una, dar este subdimensionata)

- calitatea alimentatiei;

a) poluarea chimica si microbiologica a alimentelor

b) folosirea aditivilor sintetici chimici in preparea produselor alimentare

c) alimente modificate genetic (efecte secundare periculoase pe termen lung)

d) nerespectarea frecventa a normelor de igiene alimentara