Poluarea Marii Negre

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Poluarea Marii Negre.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

În ultimele trei decade Marea Neagră a suferit o degradare importantă a resurselor naturale.

Fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului marin sunt:

- exploatarea resurselor minerale, petrol şi gaze din platoul continental al Mării Negre;

- transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări ilegale de la nave (ape de santina şi hidrocarburi) sau accidental, datorita deficienţelor în exploatare;

- industria petrochimică şi chimică, industria grea - construcţii şi reparaţii de nave;

- fenomenul de eroziune costieră semnalat în mod special în ultimele decenii a generat diminuarea suprafeţelor de plaje a litoralului românesc. În ultimul deceniu bilanţul dintre aportul şi pierderile de material sedimentar este negativ, efectul nefavorabil avându-l construcţiile hidrotehnice;

- fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine romaneşti datorat aportului de nutrienţi din fluviul Dunărea, corelat cu încălzirea globală a continentului.

Sărurile nutritive cu azot şi fosfor au înregistrat concentraţii scăzute în perioada 2004 - 2005.

Cu toate acestea, cantităţile de nutrienţi existente în apă şi sedimente se menţin la un nivel care să permită manifestarea în sezonul estival a fenomenelor de înflorire algală în condiţii favorizate de temperaturi caniculare, lungi perioade de insolaţie şi aport ridicat de ape fluviale.

Cu excepţia staţiei amplasate la Plaja Modern, la care s-a înregistrat în anul 2004 o valoare mai ridicata a numarului probalil de bacterii coliforme totale, în celelalte zone de îmbăiere, valoarea medie a încărcării bacteriene s-a încadrat în limitele normate.

La nivelul anului 2005 valorile medii ale numarului probabil de bacterii coliforme totale, şi streptococi fecali au depăşit limita normata datorită acţiunii factorilor antropici şi evacuării apelor uzate industriale şi menajere insuficient epurate, provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti Dana 34 şi 84 - 86.

Analiza cantitativă a fitoplanctonului, în perioada 2004 - 2005 a evidenţiat faptul că, atât biomasa, cât şi numărul de specii au înregistrat valori medii reduse faţă de cele înregistrarte în anul 2002.

În prima decada a lunii septembrie din 2005, pe fondul unor temperaturi ridicate a fost înregistrat un proces de eutrofizare algală produs de peridinee reprezentate prin Prorocentrum minimum şi diatomee reprezentate de Leptocylindrus danicus şi Ceratulina pelagica, care au generat mortalitate piscicolă.

Din punct de vedere calitativ s-au evidentiat pentru fauna bentonică următoarele grupe de organisme: polichete, moluşte, crustacee, nemerţieni, foronide şi ofiuride.

Pâna în prezent în Marea Neagră au fost inventariate aproximativ 1500 specii de vertebrate şi nevertebrate. Urmare a accentuarii poluării industriale şi orăşeneşti din ultimile două decenii s-a constatat reducerea unor specii de peşti răpitori, cât şi a unor specii de peşti cu importanţă economică precum: scrumbie, calcan, hamsie, stavrid şi sturioni.

În perioada 2004 - 2005speciile de interes comercial (hamsia, lufarul, chefalul şi stavridul) au evidenţiat o creştere sensibilă a stocurilor.

În concluzie urmărind traiectul evoluţiei din ultimii trei ani s-a constatat o ameliorare a calităţii factorilor de mediu şi ca urmare indicatorii de diversitate şi productivitate a fitoplanctonului, zooplanctonului şi bentosului au cunoscut şi ei o uşoară ameliorare, în special la nivelul bazei trofice zooplanctonice.

Totodată îmbunătăţirea bazei trofice zooplanctonice si macrozoobentosului au determinat şi o evidentă tendinţă de redresare a stării stocurilor unor specii pelagice precum: şprotul, hamsia, lufarul, chefalul şi stavridul.

Ocazional, în zonele marine din imediata vecinatate a evacuărilor de ape uzate Constanta Sud: Danele 84-86 si 34, au fost semnalate unele cazuri izolate de depăşire a indicatorilor microbiologici, faţă de normele prevazute în Directivele UE.

În zonele marine de îmbăiere utilizate în scop recreaţional nu s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor fizici, chimici şi microbiologici de calitate în raport cu normele naţionale şi comunitare.

Pe tot litoralul românesc se menţine tendinţa generală, înregistrată în ultimii 10 ani, de scădere a nivelului poluării cronice, inclusiv la nivelul indicatorului hidrocarburi totale.

Chimia Marii Negre

1. Marea Neagra este abiotica sub 100 de metri

Marea Neagrã are o chimie specifcã care o diferentiazã de orice alta mare de pe planetã. Ceea ce o face cu adevãrat specialaã este cã în timp ce alte mãri si oceane, (cu câteva exceptii izolate) contin oxigen dizolvat in apele lor, în Marea Negrã nu existã deloc oxigen sub adâncimea de 100 metri. Mai mult de atât, apa abioticã (fara oxigen) are o concentratie mare de hidrogen sulfurat, un gaz foarte otrãvitor cu miros de ouã stricate. Cu exceptia unor forme de viatã foarte adaptate, plantele si animalele nu pot supravietui în conditii abiotice. Hidrogenul sulfurat este foarte ortãvitor si pentru oameni. Apele de suprafatã ale mãrii au o densitate mai micã decât straturile abiotice de adâncime deoarece sunt mai calde si au o salinitate mai redusã

Fisiere in arhiva (1):

  • Poluarea Marii Negre.doc

Alte informatii

Protectia Mediului, ASE.